miercuri

21 februarie, 2024

30 ianuarie, 2024

Problemă mare: politicile sociale și cele de administrare a taxării muncii au creat un fenomen bizar. Riscul de sărăcie al angajaților din România este mult peste media europenă (e chiar cel mai mare), față de riscul de sărăcie al pensionarilor, care este cam pe medie.
Și nu vorbim de pensiile speciale – unde inechitatea este violentă – ci de pensionarii obișnuiți și de salariații obișnuiți: adică acolo unde, la medie, rata de înlocuire a salariilor cu pensiile crește, pe fondul promisiunilor din acest an electoral. Pensiile cresc mai repede decât salariile din care sunt plătite.

***

Liberalii le-au propus luni partenerilor de coaliție ca plafonul până la care nu se aplică impozit (de 10%) pe veniturile din pensii să urce de la 2.000, la 3.000 de lei. Măsura ar crește veniturile celor cu pensie peste nivelul mediu (pensia medie în luna ianuarie a fost de 2.244 lei), dar și anumite inegalități din societate.


Există, însă, o problemă, care privește legătura dintre muncă și riscul de sărăcie:
Riscul de sărăcie și excludere socială în rândul pensionarilor din România este în apropierea mediei UE;
în timp ce la riscul de sărăcie în rândul angajaților cu normă întreagă de muncă, țara noastră este lider absolut în Uniune.

În aceste condiții, sindicatele invocă una dintre discuțiile purtate cu premierul Marcel Ciolacu în formatul Consiliului Tripartit, în care s-a stabilit analizarea diminuării impozitării muncii și, în special, a salariului mediu pe economie, pentru a nu face și mai inatractivă piața muncii din România și a nu stimula emigrarea. Orice cheltuieli suplimentare adăugate bugetului înseamnă risc de depășire a deficitului și de majorarea a impozitelor și taxelor, avertizează sindicaliștii.

Poziția PSD: Ministrul Fondurilor Europene, Adrian Câciu, a declarat marți că ministrul de Finanțe, liberalul Marcel Boloș, ar trebui să prezinte „modul în care se pot recupera veniturile care nu ar mai ajunge la bugetul de stat” dacă pragul urcă la 3.000 de lei.

1,5 milioane pensionari vs. 1,5 milioane angajați cu salariu minim

Conform datelor de la Casa Națională de Pensii, în luna ianuarie a acestui an existau 1,29 milioane de persoane cu pensii de stat între 2.001 lei și 3.000 de lei. Acestora li se adaugă și cea mai mare parte a celor peste 200.000 de pensionari din sistemul militar (MApN, MAI, servicii), totalul apropiindu-se de 1,5 milioane cu pensii de cel puțin 2.000 de lei.


În același timp, în România erau înregistrați în ianuarie aproximativ 1,5 milioane de angajați cu salariul minim pe economie înregistrat în contractul individual de muncă. Raportat la numărul salariaților activi, de 5.724.539 în decembrie 2023, conform Ministerul Muncii, aceasta înseamnă o pondere de 26% .

Salariul minim brut este de 3.300 de lei, iar cel net este de 2.079 lei, sub pensia medie, de 2.244 de lei.

În timp ce venitul din pensie este impozitat cu 10%, asupra veniturilor salariale se aplică impozitul de 16%, ceea ce înseamnă sume mai mari și deja incluse în veniturile de la fondul de pensii.

Rata pensionarilor aflați în risc de sărăcie, aproape de media UE; cea a salariaților, cu 5 pp peste

Aproximativ 15,6% din pensionarii UE se află în risc de sărăcie și excludere socială, conform datelor Eurostat.

Rata reprezintă ponderea pensionarilor cu un venit disponibil echivalent sub pragul de risc de sărăcie.

Rata riscului de sărăcie în rândul pensionarilor din România – de 18,1% – era peste media UE (16.2%), dar țara se situa pe locul 11 în clasament, imediat după Germania (18,2%), în 2022, conform Eurostat.

În situații deosebit de grave se află câteva state din fostul bloc comunist din apropierea României:

  • Estonia – unde aproape trei din cinci pensionari se află în risc de sărăcie (59,8%)
  • Letonia – 47,3%
  • Lituania – 43,1%
  • Bulgaria – 36,8%, pondere dublă față de cea din România

Ponderea cea mai ridicată a salariaților în risc de sărăcie, în România

În schimb, România stă dezastruos la ponderea angajaților aflați în risc de sărăcie și excludere socială, dacă raportăm datele la nivelul UE. În cazul salariaților cu normă întreagă, rata este de 12,2%, comparativ cu 7,1%, media UE, după cum arată datele Eurostat pentru 2022.

Situația este chiar mai gravă în cazul familiilor cu copii dependenți (aflați în întreținere, fie că sunt minori, fie că au împlinit 18 ani, dar sunt cuprinși într-o formă de educație etc.) – ponderea este de 16,2%, a doua cea mai ridicată din UE, după Luxemburg (16,5%).

Rata de înlocuire a salariilor cu pensiile și venitul median relativ al persoanelor în vârstă

Există și alți indicatori inlustrativi pentru poziționarea pensionarilor români în tabloul european al acestei categorii.

Rata de înlocuire agregată – definită ca raport între pensiile individuale brute medii din categoria de vârstă 65 – 74 de ani, în raport cu câștigul salarial brut individual median din categoria de vârstă 50 – 59 de ani (vârf de carieră), excluzând alte prestații sociale.

Media UE este de 0,58, iar România se află sub aceasta, cu a 13-a cea mai mare rată, la egalitate cu Țările de Jos – 0,52 – în timp ce în germania, de exemplu, este de 0,48, iar Polonia este țara din Europa Centrală și de Est cu cea mai bună situație a pensionarilor – o rată de înlocuire agregată de 0,61, conform Eurostat.

Aceasta era situația din 2022, însă trebuie menționat că anul acesta pensiile au crescut deja cu 13,8%, rata inflației și urmează să înregistreze o nouă majorare, mult mai consistentă, odată cu recalcularea din septembrie, care va aduce o creștere medie de 40%, conform guvernanților.

La finalul acestui an cu patru tipuri de alegeri, rata de înlocuire a salariilor cu pensia va fi, așadar, mult mai ridicată.

Venitul median relativ al persoanelor în vârstă

Acest indicator este definit ca raport între mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent corespunzătoare populației în vârstă de peste 65 de ani și mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent corespunzătoare populației cu vârste între 0 și 65 de ani.

Venitul median este cel care împarte o categorie, pensionarii în cazul nostru, într-o jumătate superioară în care se încadrează cei cu venituri peste acest plafon, și cealaltă jumătate a mulțimii pensionarilor, cu venituri mai mici decât acest nivel.

Raportul este superior mediei UE – de 0,97, față de 0,90, ceea ce înseamnă că persoanele de peste 65 de ani din România au înregistrat în 2022 o mediană a veniturilor ce a atins valoarea de 97% din mediana veniturilor populației cu vârste sub 65 de ani.

Spania și Luxemburg au fost singurele state membre în care veniturile persoanelor în vârstă au fost mai mari decât veniturile persoanelor sub 65 de ani.

În Italia, România, Grecia, Slovacia, Portugalia, Ungaria, Austria și Franța, mediana veniturilor persoanelor în vârstă a reprezentat peste 90 % din cea înregistrată pentru persoanele sub 65 de ani.

BNS: Trebuie asigurat echilibrul pe termen lung al sistemului de pensii

Confederația BNS atrăgea atenția în analiza trimisă la sfârșitul anului trecut Guvernului și Comisiei Europene, că orice modificare a sistemului de pensii trebuie făcută în urma unor studii de impact și din perspectiva prognozelor demografice problematice.

(Citește și: ”Generația decrețeilor” – prima care va suporta consecințele negative ale noii Legi a Pensiilor și majorările din 2024)

„Politicienii se uita doar la indicatorii de echilibru pe termen scurt. Sunt atat de putin interesati de ce se va intampla dincolo de urmatorii 4 ani electorali incat au pus in lege mecanisme care vor afecta semnificativ pe cei ce azi si maine sustin financiar sistemul. (…) Nu contesta nimeni faptul ca nivelul pensiilor este unul redus, ca rata riscului de saracie in randul persoanelor in varsta a crescut in ultimii 7 ani, ca pensionarilor li s-a promis tot timpul foarte mult si de fiecare data li s-a dat foarte putin. Doar ca promisiunile trebuie sa fie acoperite de echilibru si responsabilitate”, avertiza BNS.

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Impozitul pe salariu este 10% nu 16% si nu se aplica la salariul brut ci la salariul brut minus sumele platite pentru pensie 25% si pentru sanatate 10%.

  2. Buna ziua,
    ” …..În timp ce venitul din pensie este impozitat cu 10%, asupra veniturilor salariale se aplică impozitul de 16%, ceea ce înseamnă sume mai mari și deja incluse în veniturile de la fondul de pensii. ” Ehhmmm … 16% la veniturile salariale??

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Impozitul pe salariu este 10% nu 16% si nu se aplica la salariul brut ci la salariul brut minus sumele platite pentru pensie 25% si pentru sanatate 10%.

  2. Buna ziua,
    ” …..În timp ce venitul din pensie este impozitat cu 10%, asupra veniturilor salariale se aplică impozitul de 16%, ceea ce înseamnă sume mai mari și deja incluse în veniturile de la fondul de pensii. ” Ehhmmm … 16% la veniturile salariale??

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: