Confederaţia Naţională Sindicală cartel ALFA solicită Guvernului să revizuiască de urgenţă salariul minim și introducerea unui sistem automat de indexare a acestuia atunci când inflaţia depăşeşte un anumit procent.
Pentru a fi eficiente şi pentru a nu se deteriora în timp, salariile minime trebuie să ţină seama de costul vieţii şi să fie actualizate periodic în funcţie de inflaţie şi de alte evoluţii economice, în conformitate cu Convenţia nr. 131 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind stabilirea salariului minim şi în acord cu legea care stabileşte corelarea salariului minim cu valoarea coşului minim de consum, mai solicită confederația.
Solicitările adresate Guvernului de către cartel Alfa:
- să revizuiască de urgenţă salariul minim, împreună cu partenerii sociali, pentru a asigura adecvarea acestuia la costul vieţii
- să introducă un sistem de indexare automată a salariului minim atunci când inflaţia depăşeşte un anumit procent; să iniţieze un acord cu partenerii sociali pentru creşterea etapizată a salariului minim pentru a ajunge la valoarea coşului de trai într-un timp rezonabil
- să promoveze un dialog social şi negocieri colective pe scară largă privind creşterile salariale şi să încurajeze revizuirile periodice şi frecvente ale salariilor, în special în perioadele de inflaţie
- să ia în considerare măsuri suplimentare care pot contribui la reducerea inflaţiei, cum ar fi reformele fiscale progresive şi impozitele pentru profiturile excesive pe bunuri esenţiale.
„Este nevoie urgentă de politici pentru a evita erodarea în continuare a puterii de cumpărare şi a nivelului de trai al lucrătorilor”
Confederaţia susţine într-un comunicat transmis luni că majorarea salariilor minime pentru a proteja persoanele cu venituri mici este deosebit de importantă pentru a atenua efectele crizei costurilor de trai:
„Pentru români, creşterile de preţuri din ultimii ani se resimt mult mai dramatic. Pe de o parte pentru că nu există mecanisme eficiente pentru a împiedica creşterile speculative, iar preţurile la alimente au crescut mai mult decât în alte ţări. Pe de altă parte, din cauza salariilor mici, românii cheltuiesc o parte mai mare din ce câştigă pe alimente şi bunuri de bază, astfel că impactul inflaţiei este mai mare. Cu alte cuvinte, ponderea alimentelor şi bunurilor de bază în coşul de consum este mai mare, românii sacrificând multe alte lucruri care ţin de o viaţă decentă. Este nevoie urgentă de politici pentru a evita erodarea în continuare a puterii de cumpărare şi a nivelului de trai al lucrătorilor. Majorarea salariilor minime pentru a proteja persoanele cu venituri mici este deosebit de importantă pentru a atenua efectele crizei costurilor de trai”.
Cea mai mare rată a inflației din ultimii 40 de ani în G20
L20 (Labour20), partea care reprezintă interesele lucrătorilor la nivelul ţărilor G20, a transmis guvernelor solicitarea de a adopta măsuri urgente pentru a combate criza costurilor de trai.
Creşterea generalizată a preţurilor erodează valoarea salariilor şi contribuie la creşterea nesiguranţei economice a lucrătorilor din întreaga lume. Documentul arată că nivelurile ridicate ale inflaţiei din prezent nu sunt cauzate de salarii, ci de creşterea preţurilor la energie şi alimente, de întreruperile lanţului de aprovizionare şi, în multe cazuri, de profiturile excesive generate de unele companii care se folosesc de poziţia lor dominantă în actualul climat economic, explică sursa citată.
Organizația citează Fondul Monetar Internaţional, care a subliniat că, în ciuda faptului că inflaţia a atins cea mai mare rată din ultimii 40 de ani, salariile nu au ţinut pasul cu creşterea preţurilor, fapt ce a contribuit la cel mai mare decalaj dintre productivitatea muncii şi salariile reale din ultimii 20 de ani şi la prima creştere negativă a salariilor la nivel mondial din secolul XXI.
„Pe plan naţional, această situaţie are loc în contextul unui dezechilibru accentuat între salariile lucrătorilor şi creşterea economică, ponderea veniturilor din muncă în PIB fiind scăzută în raport cu partea care revine capitalului. Lipsa creşterilor veniturilor din muncă a generat o criză a costului vieţii. Impactul a fost însă mult mai mare asupra gospodăriilor cu venituri mici, care tind să cheltuiască o parte mai mare din venituri pentru bunuri şi servicii esenţiale, cum ar fi alimentele şi energia. Aceştia tind să aibă mai puţine economii pe care să se poată baza atunci când preţurile cresc. După cum se arată graficul pentru ţările UE, costul alimentelor a crescut mult mai rapid decât al altor articole, cu peste 15% numai în ultimul an, o creştere dublă faţă de rata globală a inflaţiei”, precizează cartel Alfa.
În România, preţul alimentelor a crescut cu mult peste media europeană, aşa cum arată şi Instrumentul de monitorizare al preţurilor la alimente, realizat de Eurostat, citat în comunicat. Conform datelor prezentate, preţurile la alimente au crescut ca medie în UE cu 41,3%, în raport cu cele din anul 2015, pe când în România, acestea au crescut cu 61,9%.
Exemple de intervenție din alte state
CNS cartel Alfa oferă exemplul altor ţări unde, atunci când inflaţia depăşeşte un anumit prag, se aplică automat ajustări mai frecvente ale salariilor. Astfel, în Franţa, salariul minim este majorat automat ori de câte ori inflaţia preţurilor depăşeşte doi la sută într-un anumit an.
În Belgia s-a demonstrat că indexarea regulată a salariilor în toate sectoarele, negociată de partenerii sociali, este utilă pentru a atenua impactul negativ al inflaţiei asupra gospodăriilor şi nu există dovezi că impactul acestei indexări contribuie la o spirală inflaţionistă.
****
