Raport științific al incompetenței: România plătește 43,3 milioane dolari la Banca Mondială ca să afle oficial de ce nu poate construi autostrăzi

Banca Mondială și statul român au agreeat de principiu termenii contractuali de asistență în proiectul autostrăzii Ploiești-Brașov, documentele urmând să fie supuse aprobării într-o reuniune a board-ului Băncii Mondiale programată pe 26 iulie 2018.

În ce constă proiectul:
Documentul care urmează să fie aprobat de Banca Mondială are drept obiectiv declarat ”demonstrarea unui nivel îmbunătățit al capacității de construcție a autostrăzilor” de către România.

Costul asistenței este de 43,3 milioane dolari, cu 23% mai mult decât prevedea memorandumul aprobat de fostul guvern Mihai Tudose în noiembrie 2017.

(Citiți și: Guvernul împrumută 35 milioane de euro să pregătească autostrada Ploiești-Brașov)

Banii îi vom plăti (în tranșe, pentru că evident e vorba de un credit care va fi contractat de Ministerul Finanțelor) pentru ca Banca Mondială ”să ajute” la, atenție:
”a consolida capacitățile instituționale din România de a implementa și finanța proiecte majore de infrastructură rutieră” și, implicit, la pregătirea proiectului autostrăzii Ploiești-Brașov.

În teorie, pare o decizie bună să ceri ajutorul Băncii Mondiale ca să înveți cum trebuie gestionate proiectele de infrastructură. Realitatea demonstrează însă că până și experții Băncii Mondiale sunt câteodată nevoiți să se declare învinși de intrigile țesute în aparatul birocratic românesc. Dovada: proiectul de reformă al ANAF, în care BM a băgat 91 de milioane de dolari dar care stă pe loc.

(Citiți și: ANAF pregătește returnarea creditului de 91 mil. de dolari către BM pentru o reformă din care a făcut doar 23,5%- nimic pentru IT, totul pe consultanță)

O condiție nenegociabilă a Băncii Mondiale: ”Noi nu lucrăm cu Narcis Neaga”-

Surse apropiate negocierilor au declarat cursdeguvernare.ro că discuțiile pe marginea acestui potențial nou proiect cu Banca Mondială s-au întins pe parcursul a mai multe luni, finanțatorul arătând inflexibilitate într-un singur punct:

Reprezentanților Guvernului României li s-a transmis deschis mesajul: ”Noi nu lucrăm cu Narcis Neaga!”

Or, prezumția de bună-credință a autorităților române cu greu poate fi acceptată din moment ce, luni, CNAIR a anunțat oficial că fostul director al fostei CNADNR a fost instalat director general.

(Citiți și: CNAIR admite, cu 5 săptămâni întârziere: Narcis Neaga a fost numit director general)

Principala țintă a proiectului: să demonstrăm că se poate și în România

Documentul care urmează să fie aprobat de Banca Mondială are drept obiectiv declarat ”demonstrarea unui nivel îmbunătățit al capacității de construcție a autostrăzilor”, cu următorii indicatori măsurabili:

• Pregătirea documentației autostrăzii Ploiești-Brașov în vederea organizării licitației de execuție
• Adoptarea de către Ministerul Transporturilor a unei strategii de finanțare a rețelei de infrastructură rutieră
• Adoptarea de căre CA al CNIR și de către Ministerul Transporturilor a unui business plan al Companiei Naționale de Investiții Rutiere

(Descărcați AICI fișa de proiect)

Scopul principal al Proiectului, scrie în documentul Băncii Mondiale, este acela de a stabili un model de pregătire și implementare care să poată fi reprodus pentru alte proiecte majore de investiții de capital din România, utilizând autostrada Ploiești-Brașov ca model.

(Citiți și: ”România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi”)

Pentru aceasta, scopul este acela de a dezvolta o platformă cuprinzătoare care să conțină setul complet de documentație care să permită guvernului României să lanseze construcția autostrăzii, în una sau mai multe secțiuni.

Drept urmare, majoritatea fondurilor din proiect vor fi dedicate:

• setului de înaltă calitate de studii tehnice pentru construcția de infrastructură, documente care până acum s-au dovedit a fi o sursă de risc și un obstacol în execuția și gestionarea multora dintre contractele vechi de investiții din România
• crearea unei unități de management de proiect în cadrul Ministerului Transporturilor, care ar trebui să constituie baza de livrare pentru alte programe și să consolideze pe termen mediu Compania Națională de Investiții Rutiere– CNIR.

Proiectul ar mai ajuta guvernul să-și reducă riscul investițiilor pe autostrăzi prin pregătire mai bună, evaluarea viabilității și luarea deciziilor corecte în funcție de tipul de finanțare disponibil și de modelele de livrare și de funcționare.

Proiectul va contribui, de asemenea, la dezvoltarea sustenabilă viitoare a rețelei rutiere, prin stabilirea unor politici de generare a veniturilor cu scopul de a îmbunătăți mobilizarea financiară în acest sector.

Ce știe Banca Mondială despre Ploiești-Brașov și despre infrastructura rutieră în general

Potrivit unor documente care au stat la baza elaborării acestui proiect, Banca Mondială știe că Autostrada Ploiești-Brașov este ”proiectul-pilot” al guvernului de la București.

Instituția mai știe că au existat în trecut trei tentative eșuate de a lansa în operă proiectul. ”Ultima tentativă, în 2014, nu a putut fi finalizată din cauza costurilor mult mai mari decât anticipase guvernul, precum și din cauza unor probleme de guvernanță percepute ca înconjurând această afacere”, scrie în documentele Băncii Mondiale.

(Citiți și: Ioan Rus – avertizat la învestire asupra autostrăzii Comarnic-Brașov. Traian Băsescu: ”Deja s-au produs acte de corupție”)

Concluziile Băncii Mondiale:

Experiența acestor încercări ratate demonstrează faptul că o pregătire deficitară a proiectului plasează Guvernul României în dezavantaj în momentul în care negociază cu potențialii finanțatori termenii proiectului.

(Citiți și: Lista favorizărilor financiare pe care urmează să le primească constructorul autostrăzii Comarnic-Brașov)

Aceste eșecuri au demonstrat și faptul că multe condiții tehnice conținute în studiul de fezabilitate elaborat în 2006 nu mai sunt de actualitate. De exemplu, respectivul studiu stabilea o normă de evitare a oricărui tunel mai lung de 300 de metri.

În plan mai general, Banca Mondială caracterizează rețeaua de infrastructură rutieră din România ca fiind ”de slabă calitate, oferind insuficientă acoperire, neîngrijită și care nu susține aspirațiile țării de dezvoltare”.

Autostrada rămâne și în viitor baza transportului rutier

Banca Mondială face, în documentele de lucru, o precizare importantă:
”Analizând trendurile actuale, volumele de trafic și situația din toate statele membre UE, majoritatea fluxurilor de trafic se desfășoară și se vor desfășura în continuare  pe rețeaua rutieră. Din această perspectivă, România are nevoie acută de restructurarea rețelei de transport rutier și a serviciilor asociate, cu prioritate acordată construcției rutelor economice critice și unei optime conectivități”.

Contextul relevant este următorul: Pentru a remedia toate problemele de infrastructură de transport, Guvernul României a aprobat pe data de 19 septembrie 2016 Masterplanul General de Transport, document ce conține strategia de dezvoltare a sectorului de transport românesc în următorii 20 de ani.

Banca Mondială caracterizează acest Masterplan ca fiind unul extrem de ambițios, dar sesizează faptul că realizarea proiectelor conținute  în document depinde de investiții totale de aproximativ 27 miliarde euro până în 2030.

Marea problemă: chiar socotind corecte angajamentele naționale și valoarea estimată a fondurilor europene care vor fi atrase, tot mai lipsesc cam 15 miliarde euro….