Ministerul Transporturilor a dat publicității, miercuri 14 ianuarie, o parte a negocierilor purtate de oficialități cu consorțiul Vinci-Aktor-Strabag, cu care ar urma să se încheie (sau nu ) până pe data de 15 februarie, așa cum cerea marți 13 ianuarie premierul Victor Ponta, un nou contract de concesiune pentru construcția secțiunii de autostradă Comarnic- Brașov.
Din documentele oficiale, reiese că prețul cerut acum de constructori pentru realizarea acestei lucrări este de 1,8 miliarde euro (proiectare și construcție), însă statul român va eșalona costurile pe o perioadă de 26 de ani, o așa numită plată anuală de disponibilitate, de 325 milioane euro anual. Suma totală pe care ar urma să o plătească statul român pentru realizarea acestei investiții este de 8,45 miliarde euro.
(Descărcați AICI documentul publicat miercuri de CNADNR)
Aceeași secțiune de autostradă Comarnic- Brașov avea, potrivit contractului de concesiune semnat cu asocierea Vinci-Aktor în ianuarie 2010 (reziliat în același an de ministrul transporturilor de la acea dată, Radu Berceanu), următoarea rețetă financiară: 1,57 miliarde euro prețul lucrării și o plată anuală de disponibilitate de 180 milioane euro anual, vreme de 30 de ani. Suma totală pe care se angajase , în 2010, să o plătească statul era de 5,4 miliarde euro.
(Descărcați AICI documentul concesiunii din 2010)
Detaliile tehnice ale noului contract și comparații cu cel din 2010
În contractul semnat de ministrul Radu Berceanu în ianuarie 2010, lungimea traseului era de 57 km: mai jos harta prezentată la acea vreme de minister.
Potrivit documentului publicat miercuri atât de CNADNR cât și de Ministerul Transporturilor, traseul autostrăzii Comarnic-Brașov a fost scurtat la 53 de km, mai jos harta prezentată marți de ministrul Ioan Rus.
Proiectul actual prevede 35 lucrări ”de artă”, între care 19 viaducte și 16 poduri cu o lungime totală de aprox. 4 km, precum și 10 km de tuneluri cu galerie dublă reprezentând, se scrie în document, una dintre provocările inginerești cele mai complexe.
Spre comparație, vechiul proiect (cel din 2010) conținea 39 de lucrări de artă– 14 viaducte, 25 de poduri cu o lungime totala de aprox. 10 km și 8 km de tuneluri.
Cele 2 proiecte prevăd un spațiu de servicii (benzinărie) și o parcare de scurtă durată, ambele între Comarnic și Predeal. Similare sunt și caracteristicile căilor de rulare, cu excepția creșterii razelor de curbă în noul proiect, care determină o creștere a limitei maxime de deplasare în zonele sinuase.
Ambele proiecte prevăd o durată a lucrărilor de 4 ani.
Aritmetica autostrăzii și lista superbeneficiilor pentru constructori
Prețul de execuție al lucrării nu diferă foarte mult: e vorba de 1,8 miliarde euro (varianta 2014) față de 1,57 miliarde euro (varianta 2010), diferență care poate fi explicată de schimbarea unora dintre soluțiile tehnice.
Mai greu de explicat este diferența severă dintre prețurile de disponibilitate– adică suma fixă pe care statul român se obligă să o plătească constructorului pe durata concesiunii:
E vorba de 325 milioane euro annual (în varianta Ponta-Șova-Rus), pentru 26 de ani (varianta 2014) față de 160 milioane euro, pentru 30 de ani (varianta 2010).
După cum explică documentul CNADNR, această sumă fixă acoperă costurile de operare, de întreținere și de finanțare, fiind caracterizată drept principala sursă de venituri a partenerului privat.
În forma actuală, aceste venituri pot fi caracterizate drept consistente dacă luăm în calcul următoarele:
- Costul de întreținere. În mandatul său, fostul ministru Dan Șova anunța un cost de întreținere de aproximativ 700 de mii de euro/km/an. Chiar luând în considerare un scenariu mai pesimist- un cost de întreținere de 1 milion euro/km/an- rezultă că pentru întreținerea autostrăzii consorțiul de constructori va cheltui 55 milioane euro/an. (O comparație relevantă: în Germania costul de întreținere este stabilit la 500 de mii de euro/an)
- Veniturile din taxa și chirii. Taxa de autostradă (prevăzută la nivelul de 7 lei/autoturism și mai mare, în funcție tonaj sau numărul de osii pentru camioane) este încasată de consorțiu (adică NU de către stat). Potrivit studiilor de trafic aceste venituri sunt estimate în jurul a 10 milioane de euro/an. Venituri suplimentare se mai constituie și din chiriile percepute pentru spațiile de servicii operate de terți.
- Valoarea actualizată netă a plăților. Plata anuală de disponibilitate trebuie să țină cont și de o rată socială a discounturilor – un invers al dobânzii care pleacă de la principiul că un euro plătit astăzi este mai valoros decât un euro plătit peste 26 de ani.
În documentul prezentat miercuri, CNADNR vorbește de un procent de 8% al valorii nete actualizate, în condițiile în care standardul UE, potrivit unei analize a Societății academice din România, realizată în ianuarie 2010, este de 5%.
Autostrada și Troica creditorilor României
Statul român încearcă de peste 11 ani să pună în operă proiectul autostrăzii Comarnic-Brașov.
Proiectul a revenit în atenție la începutul guvernării Ponta, însă a fost insistent promovat în ultimul an, de miniștrii Dan Șova și Ioan Rus.
Oficialii români au afirmat că statul nu poate realiza acest tronson de autostradă din cauză că Troica creditorilor (FMI-BM-CE) nu acceptă creșterea deficitului cu suma aferentă proiectului, deci lucrarea trebuie realizată în sistem Parteneriat Public-Privat.
Surse apropiate discuțiilor purtate la finalul anului trecut de guvern cu specialiștii FMI-BM-CE au confirmat pentru cursdeguvernare.ro faptul că subiectul a fost întregul an 2014 pe agenda acestor discuții, iar autorităților române li s-a atras atenția asupra nivelului plății de disponibilitate – exagerate față de cifrele și practicile europene.
Un detaliu relevant: fostul președinte Traian Băsescu a atras atenția ministrului Ioan Rus, la învestirea acestuia în funcție, că deja s-ar fi produs acte de corupție în legătură cu proiectul autostrăzii Comarnic-Brașov.
Ministrul Ioan Rus avea să declare, câteva luni mai târziu, că bănuielile prezidențiale nu se confirmă.
4 răspunsuri
Nu poti sa nu te intrebi, in 4 – 5 ani, ce s-a schimbat in viata noastra atit de profund incit o lucrare sa fie contractata in 2010 cu 5.4 mld euro si aceiasi lucrare sa fie contractata in 2015 cu 8.45 mld euro, adica cu 56.5% mai mult. Asta cu atit mai mult cu cit la o prima si fugitiva privire asupra realitatilor economice constatam ca acestea sunt mult, mult imbunatatite.
Unde-i mintea limpede capabila sa ne explice corect aceste fenomene, parca paranormale, pentru a ne scoate din atmosfera indoielii si a ne introduce in aceea a optimismului?
Unde s-au pierdut capacitatile constructive de altadata ale romanilor?
„Bum-bum, bum-bum, spargem munti-n pumn!”
Avem nevoie de optimism!
N-avem nevoie de niste terchea-berchea la conducerea tarii!
N-avem nevoie ca tara sa fie condusa de niste terchea-berchea!
Curs de guvernare, Cum recupereaza tara jaful produs de Afacerae Bechtel?
Curs de guvernare, cum este posibil ca tara, adica cetatenii ei, sa se pazeasca de jafuri similare?
De ce costa totusi atata? Bai fratilor, misiunea NASA Curiosity a costat in jur de 2,5 miliarde dolari. Adica americanii trimit pe Marte o sonda spatiala si monitorizeaza misiunea atâta timp, iar pe noi ne costa de 4 ori mai mult pentru a construi 63 (saizeci si trei!) kilometri de autostrada?
Costa asa de mult pentru ca asa s-a dorit. Solicitarea CNADNR din momentul licitatiei a fost o autostrada cu tuneluri, poduri si pe un anumit coridor. Se pare ca cine a solicitat asta nu a inteles nimic din esecul anterior. Probabil ca s-a vrut un anumit proiect pentru un anumit castigator, insa nimeni nu s-a gandit la costuri. In afara de incompetentii de la conducerea CNADNR mai sunt si o gramada de firme de consultanta si proiectare (platite tot din bani publici) care nu au facut altceva decat sa „intareasca” pretul.
Victor Ponta „este un premier corupt profund”, aceasta este explicatia pentru acest jaf pregatit romanilor.