luni

5 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 august, 2022

Veniturile colectate la bugetul general consolidat în primul semestru din 2022 au fost cu 22,9% peste nivelul din primele șase luni ale anului trecut, dar și peste așteptările Guvernului.
O analiză realizată de specialiștii Ministerului Finanțelor Publice (MFP) oferă detalii cu privire la sursele veniturilor suplimentare, în mare măsură un rezultat al crizei energetice și a creșterilor de prețuri care i-a urmat.

Banii din inflație și din criza energiei au ascuns minusul drastic de la absorbția fondurilor europene

Din raport mai reiese că au existat și capitole bugetare unde rezultate au fost cu mult sub așteptări, cea mai dramatică situația fiind la absorbția fondurilor europene, unde minusul a fost de aproape două miliarde de euro. Acesta nu influențează însă deficitul, deoarece se poate „corecta” ușor prin blocarea finanțării pentru aceste proiecte (ce nu s-a încasat nici nu s-a cheltuit, efectul fiind neutru asupra bugetului).

Cele mai semnificative creșteri „neprogramate” din primul semestru din 2022:

  • venituri nefiscale: încasări cu 7,9 miliarde peste nivelul programat;
  • alte impozite și taxe pe bunuri și servicii: încasări cu 6,5 miliarde peste nivelul programat;
  • TVA: încasări cu 2,2 miliarde peste program;
  • Impozite pe profit și venit: cu 1,2 miliarde peste program.

Economia „duduie”: băncile și-au transformat în profit o parte din provizioane, companiile și-ai plătit impozite restante

Din raportul MFP reiese că încasările suplimentare de la multe capitole bugetare sunt rezultatul evoluțiilor favorabile a economiei.

Astfel, încasările din impozitul pe profit pentru semestrul întâi din 2022 au totalizat 10,7 miliarde de lei, în creștere cu 27,5% față de 2021 și cu o depășire a țintei de program stabilit pentru această perioadă de 4,2% (+0,43 miliarde lei).

Profitul din sistemul bancar a contribuit decisiv la depășirea țintei.


„Impozitul pe profit virat de băncile comerciale înregistrează o evoluție pozitivă concretizată în încasări suplimentare la bugetul de stat de +0,6 miliarde lei față de încasările din aceeași perioadă a anului 2021 de 0,2 miliarde lei, depășind ținta de program cu 0,4 miliarde lei”, se arată în raport.

Profitul sistemului bancar a fost influențat de scăderea presiunilor generate de criza sanitară, care au permis eliberarea provizioanele (rezerve de criză pe care băncile sunt obligate să le constituie), dar și de tendința de creștere a dobânzilor care se prefigura încă din a doua parte a anului trecut.

Sursă: MFP

Și încasările din impozitul pe venit au fost peste program, respectiv cu 0,85 de miliarde de lei mai mari decât anticipase Guvernul, o consecință a creșterii „fondului brut de salarii cu 11,8%”, dar și a „încasărilor din impozitul pe venit aferent declarației unice (creștere cu 0,6 miliarde lei, pe seama încasărilor din luna mai a anului curent)”.

Consumul: TVA-ul a adus 5,1% în plus față de program

Încasările din taxa pe valoarea adăugată au totalizat 45,5 miliarde de lei, cu 26,6% peste încasările înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent. Prin urmare, gradul de realizare al programului de încasări a fost de 105,1%.

În structură, TVA încasată s-a majorat cu 20,3% (+9,8 miliarde lei) față de semestrul întâi al anului 2021 , iar valoarea restituirilor de TVA cu 2% (0,3 miliarde de lei). Nivelul TVA-ului este direct proporțional cu nivelul prețurilor, așa încât creșterile de două cifre din primul semestru ale celor din urmă s-au resimțit și la nivelul taxei pe valoarea adăugată, aceasta aplicându-se practic unei baze mai mari.

Activitățile economice care au înregistrat creșteri semnificative ale încasărilor din TVA, comparativ cu celelalte activități economice, au fost evidențiate pe codurile:

  • CAEN 35 (Producția și furnizarea de energie electrica și termică, gaze, apa caldă și aer condiționat)
  • CAEN 41 (Construcții de clădiri)
  • CAEN 46 (Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete)
  • CAEN 66 (Activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii). Aceste ramuri economice au reprezentat 78% din totalul creșterii înregistrate în perioada analizată.

O diminuare de 12% din total creștere înregistrată s-a evidențiat la codul CAEN 19 (Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului).

„Alte impozite”: Cât și-a adjudecat statul din profiturile companiilor energetice

Încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii în valoare de 9,25 miliarde lei, au înregistrat o creștere semnificativă de 7 miliarde lei față de anul precedent, fiind a doua cea mai importantă sursă de venituri suplimentare.

Evoluția a fost posibilă ca urmare a:

  • încasărilor la bugetul de stat din impozitul pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (+5 miliarde de lei);
  • încasărilor din nou impozit aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică în conformitate cu Legea nr.259/2021 (+2 miliarde de lei).

„Ținta stabilită pentru primul semestru aferent acestui an, pentru această categorie de venituri este depășită cu 6,48 miliarde lei”, se arată în raport.

Statul-acționar a câștigat și din dividende

Veniturile nefiscale încasate în primul semestru al anului 2022 au totalizat 21,25 miliarde de lei (1,5% din PIB), cu 60,2% peste nivelul programat pentru perioada analizată și cu 62,7% mai mari comparativ cu încasările semestrul întâi din 2021.

Cu alte cuvinte, statul a încasat venituri fiscale cu 7,9 miliarde de lei mai mari decât se aștepta.

Sporul de încasări înregistrat s-a datorat în principal veniturilor din proprietate, respectiv:

  • venituri din dividende,
  • redevențe petroliere
  • vărsăminte din veniturile nete ale BNR

Statul a încasat venituri din dividende cu 2,7 miliarde de lei mai mari decât în S1 2021 de la companiile la care este acționar (și cec Bank), echivalentul a 73% din programul anual. Ținta semestrială a fost depășită cu 3,7 miliarde de lei.

Veniturile din concesiuni și închirieri au fost de 2 miliarde de lei, cu 1,3 miliarde de lei mai mari decât cele din 2021, ”ca urmare a majorării încasărilor din redevențe petroliere, influențate fiind de creșterea prețurilor la petrol și gaze naturale în semestrul I al anului 2022”, explică oficialii MFP. Ținta programului semestrial al veniturilor din concesiuni și închirieri a fost astfel depășită cu 1,1 miliarde de lei.

Vărsămintele din veniturile nete ale BNR au înregistrat o creștere cu 134,3% (+0,6 miliarde de lei) față de aceeași perioadă a anului precedent, gradul de realizare este de 113,9% (+0,1 miliarde de lei).

Minus 9,3 miliarde de lei la încasările din fonduri europene

Statul a avut în primul semestru și câteva surprize neplăcute în ceea ce privește colectarea. Veniturile din accize au fost cu două miliarde de lei mai mici, o consecință a scăderii încasărilor din accizele la produse de tutun.

Contribuțiile de asigurări sociale au fost, de asemenea, cu 1,3 miliarde de lei mai mici decât se aștepta Guvernul. MFP nu a explicat motivele din spatele acestei evoluții.

Cea mai semnificativă ”nerealizare” din bugetul pe primul semestru este, de departe, absorbția fondurilor europene, cu circa 9,3 miliarde de lei sub program.

Sursă: MFP

Minusul a fost acoperit însă printr-o scădere ”în oglindă” a cheltuielilor aferente proiectelor europene. Ce nu s-a decontat de la Bruxelles, nu s-a plătit mai departe beneficiarilor.

Astfel, cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile au avut un grad de execuție de doar 1,9%, statul făcând ”economii” de 5,1 miliarde de lei. Proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 au avut un grad de execuție de 70,9%, statul făcând aici alte ”economii” de 6,5 miliarde de lei. Astfel, în total, pe proiectele cu finanțare europeană s-au cheltuit cu 11,7 miliarde de lei mai puțin decât se programase, cu 2,4 miliarde mai mult decât minusul de la încasările din fonduri europene.

Prin urmare, impactul asupra bugetului a fost unul neutru. Nu același lucru se poate spune și despre impactul asupra potențialului de creștere al României.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Singurul lucru care ,,duduie” in economie, este cresterea inflatiei!Paradoxul acesteia este ca asigura – pe spatele economiei si populatiei – o falsa crestere economica…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Singurul lucru care ,,duduie” in economie, este cresterea inflatiei!Paradoxul acesteia este ca asigura – pe spatele economiei si populatiei – o falsa crestere economica…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: