duminică

4 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 august, 2022

Suma de 2,5 miliarde de lei prevăzută prin proiectul de rectificare bugetară pentru Ministerul Energiei reprezintă doar 7,7% din necesarul de finanțare estimat de minister (31 de miliarde lei) pentru achitarea diferențelor dintre prețul real al facturilor consumatorilor non-casnici și prețul plafonat al energiei, transmite Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).

Organizația mai semnalează că și suma de 7,3 miliarde prevăzută pentru Ministerul Muncii și Solidarității Sociale este mult sub necesarul de finanțare estimat (de 8,4 miliarde lei) pentru achitarea diferențelor dintre prețul real al facturilor consumatorilor casnici și prețul plafonat al energiei.

Radu Burnete: Banii colectați suplimentar de stat trebuie întorși la consumatori

Radu Burnete, director executiv Concordia, despre felul în care Executivul a alocat bani la rectificare:


„Este de neînțeles de ce în contextul unor încasări peste așteptări la bugetul de stat Guvernul nu alocă sumele necesare pentru acoperirea costurilor cu plafonarea prețurilor la gaz și energie electrică.

Aceste încasări vin în mare parte din impozitele și profiturile companiilor producătoare de energie (majoritatea cu capital de stat) sau din TVA colectat peste așteptări ca urmare a prețurilor mari la energie.

Acești bani trebuie întorși la consumatori, pentru ca ei să facă față creșterilor de preț. Acesta este și mecanismul prevăzut de guvern plin plafonarea prețurilor. Consumatorii plătesc un preț mai mic, iar diferența este rambursată de stat furnizorilor de energie. Doar că statul nu-și pune bani deoparte pentru această rambursare și se pune în situația de a nu-și putea onora datoriile.

Asta este nedrept și periculos pentru sistemul nostru energetic. Este nedrept pentru că furnizorii finanțează cu banii lor o măsură publică și este normal să fie rambursați la timp. Este periculos pentru că furnizorii au nevoie de acești bani ca să cumpere energie pentru la iarnă (iar statul are deja întârzieri de luni de zile în rambursări), să facă investiții în rețele sau în creșterea eficienței energetice.


Vorbim de zeci de miliarde de lei fără de care ei vor funcționa aproape în regim de avarie, iar Ministerul Finanțelor alocă o sumă de câteva ori mai mică decât necesarul estimat chiar de Ministerul Energiei. Această decizie este pentru mine un mister.”

Decizia de a sub-bugeta o schemă asumată de stat afectează reziliența sectorului energetic

Un comunicat de presă emis marți de ACUE informează:

Conform sursei citate, actuala rectificare bugetară nu include sumele necesare pentru acoperirea plafoanelor de preț asumate de statul român pentru perioada aprilie – decembrie 2022 și expune la un risc major capacitatea de a mai funcționa a întregului sector energetic.

În contextul local și internațional, marcat de o creștere abruptă a prețului la energie și de foarte multe incertitudini în ceea ce privește securitatea în aprovizionare, decizia de a „sub-bugeta” o schemă de sprijin asumată de statul român, de care beneficiază aproximativ 90% din clienții casnici și noncasnici, reprezintă un risc major suplimentar care afectează grav reziliența întregului sector energetic.

Autoritățile au vizibilitate completă asupra pieței de energie și nu trebuie să aștepte, așa cum au afirmat, decontările pentru luna aprilie 2022 pentru a estima corect necesarul de finanțare. Este îngrijorător că autoritățile nu au o perspectivă a evoluțiilor din piața locală de energie și se eschivează de la obligația de a asigura fondurile necesare, prin invocarea unor întârzieri în procesul de decontare, care au fost create tot de instituții ale statului, prin prevederi și proceduri elaborate cu întârziere, defectuoase și neclare.

”Banii nu sunt pentru furnizori, ci pentru consumatorii de energie. Furnizorii acordă în avans, din fonduri proprii, acest sprijin pentru clienți. Astfel că, în mod direct și imediat, această decizie riscă să genereze un blocaj la nivelul activității de furnizare, dar impactul ulterior se va resimți la nivelul întregului sector energetic și, în ultimă instanță, la clienții finali”, spune Daniela Dărăban, directorul executiv al ACUE, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie.

Ce ar trebui să facă instituțiile publice

Pentru proiectul de rectificare bugetară supus dezbaterii publice, ACUE consideră că Ministerul Finanțelor Publice are datoria de a asigura:

  • O bugetare realistă a angajamentelor asumate față de clienții finali, prin schemele de plafonare în vigoare
  • Adaptarea scenariilor de lucru la realitatea pieței, pentru a asigura funcționarea în condiții sustenabile a sectorului energetic
  • Transparență în stabilirea și autorizarea prealabilă a veniturilor și cheltuielilor publice.

În același timp, pentru implementarea în condiții optime a schemelor de sprijin, ACUE consideră că instituțiile publice implicate în procesul de decontare au datoria de a asigura:

  • Recuperarea decalajului de 5 luni pentru decontarea măsurilor asumate pentru schemele de sprijin, inclusiv prin opțiunea de deducere a sumelor restante din obligațiile fiscale ale furnizorilor și/sau decalarea termenelor de plată pe lanțul de aprovizionare
  • Un proces de decontare în termenul prevăzut de cadrul legal (45 zile), prin adoptarea urgentă a unor proceduri de evaluare a cererilor de decontare și plată clare, explicite și transparente.

Neacoperirea la timp și la valoarea reală a sumelor angajate prin OUG 27/2022 vulnerabilizează capacitatea furnizorilor de a mai susține achiziția de energie, înmagazinarea pentru sezonul rece și fluxul financiar pe lanț, cu impact asupra stabilității alimentării cu energie, pentru industrii și pentru fiecare cetățean.

Statul român a încasat 11 miliarde lei doar din taxarea veniturilor suplimentare

Rolul furnizorilor, acela de a colecta prin prețul final de pe factură, toate costurile asociate sectorului energetic (producție, transport, distribuție, taxe, TVA, accize etc.) este grav afectat de sub-dimensionarea volumelor de plată și de întârzierea decontărilor.

În condițiile în care, din creșterile de preț înregistrate în zona de producție de energie, statul român a încasat venituri semnificative (peste 11 miliarde lei, doar din taxarea veniturilor suplimentare), propunerea de alocare a sub 25% din necesarul pentru măsurile de sprijin la clienții finali dezechilibrează întreg sectorul energetic național, în contextul în care toate statele membre UE recomandă măsuri de întărire a rezilienței acestui sector.

Pentru evitarea unor efecte nedorite, ACUE crede că este imperios necesară revizuirea și planificarea unor măsuri de protecție în concordanță cu realitațile pieței și aliniate bunelor practici europene. În acest sens, ACUE susține ajustarea graduală a plafoanelor, acordarea de facilități directe pentru consumatori și protejarea în mod țintit a persoanelor cu venituri reduse și a sectoarelor economice cu ponderi mari ale costurilor energetice.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: