marți

5 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

23 iunie, 2022

Incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice, războiului din Ucraina și al pandemiei COVID-19 și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a evoluțiilor geopolitice și internaționale sunt riscurile sistemice severe, în creștere, la adresa stabilității financiare, identificate de Banca Națională a României (BNR) în raportul din iunie 2022, publicat miercuri.

Celelalte două riscuri sistemice identificate, cel privind întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental se mențin la un nivel ridicat, cu perspective de creștere în cazul primului risc și, respectiv, de menținere pentru cel de-al doilea.

”De la data Raportului anterior, gradul de incertitudine privind evoluțiile macroeconomice la nivel global a crescut substanțial, pe fondul declanșării războiului din Ucraina și al posibilelor multiple implicații generate de criza energetică. Însă, nivelul de strictețe a măsurilor pentru combaterea pandemiei este, în general, mai redus și pe o tendință descendentă la începutul anului 2022 pentru țările UE, după ce numărul de cazuri a fost în scădere de la maximul atins la jumătatea lunii ianuarie. Cu toate acestea, în contextul diferențelor legate de accesul la vaccinuri, dar și al gradului de vaccinare, riscurile asociate unui nou posibil val viitor de îmbolnăviri se mențin relativ ridicate. Totodată, în contrast cu abordarea generală de relaxare a măsurilor anti-COVID-19, există state care impun restricții drastice, cum este cazul Chinei, cu efecte adverse asupra creșterii economice”, se arată în raportul BNR.


Contextul macroeconomic intern s-a îmbunătățit pe parcursul anului 2021, însă perspectivele pentru perioada următoare indică o deteriorare, similar evoluțiilor așteptate pe plan internațional, avertizează specialiștii Băncii Naționale.

Creșterea economică s-a situat la 5,9% în anul 2021, sub așteptări, în condițiile temperării revenirii economice în ultimul trimestru al anului. Principalele riscuri la adresa creșterii economice sunt generate de ascensiunea incertitudinii la nivel global, în special pentru economiile emergente, atât pe fondul războiului din Ucraina, cât și al evoluțiilor ascendente semnificative ale prețurilor, în special la energie și materii prime.

Ca urmare a revenirii consumului intern, contul curent a consemnat o deteriorare importantă, marcând un deficit de -16,7 miliarde euro la finalul anului 2021, echivalentul a 7 la sută din PIB. România se afla pe cel de-al doilea loc în UE după valoarea deficitului de cont curent după Cipru (-7,3 la sută), urcând o poziție comparativ cu anul anterior.

Sectorul real, afectat de creșterea costurilor

În cazul companiilor nefinanciare, sănătatea financiară s-a îmbunătățit în prima jumătatea a anului 2021 comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Pe de o parte, profitabilitatea a fost susținută de revirimentul economiei, însă perspectivele sunt de deteriorare pentru a doua parte a anului, similar evoluțiilor economice. În plus, una dintre cele mai presante probleme identificate de companii este creșterea costurilor de producție, ceea ce se translatează în efecte negative asupra profitabilității acestora, în special în cazul industriei prelucrătoare.


O contribuție majoră revine presiunii din partea prețurilor la energie. Circa 5 la sută din companii au o pondere cuprinsă între 5 și 20 la sută pentru costurilor cu utilitățile (din totalul cheltuielilor de exploatare) și sunt încadrate în categoria de risc mediu. În schimb, 1,3 la sută din firme au o proporție de peste 20 la sută a cheltuielilor cu utilitățile în total cheltuieli de exploatare și sunt clasificate cu un risc ridicat.

”Deși măsurile de plafonare a costurilor cu energia au fost prelungite, sănătatea financiară a acestor firme, în special a celor încadrate la risc mediu, indică necesitatea unei monitorizări atente a evoluțiilor viitoare. Spre exemplu, în cazul materializării unui scenariu de dublare a cheltuielilor cu utilitățile, nivelul probabilității de nerambursare este așteptat să înregistreze o creștere substanțială pentru firmele din cele două categorii de risc”, susține specialiștii BNR.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: