Raport CE: Datoria publică a României ajunge la 73% din PIB într-un deceniu / Riscuri substanțiale pe termen mediu

Datoria publică a României ar putea crește semnificativ în următorii zece ani, un scenariu al Comisiei Europene indicând un nivel de 73% din PIB în 2032, de la 51% în prezent.

”Această traiectorie a datoriei este sensibilă la posibile șocuri asupra indicatorilor fiscali, macroeconomici și financiari”, avertizează Comisia, simulările în acest sens determinându-i pe specialiștii europeni să concluzioneze că România se confruntă cu riscuri semnificative la adresa sustenabilității fiscale, în special pe termen mediu.

”Per ansamblu, riscurile ridicate reflectă deficitele foarte ridicate, datoria publică în creștere și sensibilitatea mare la potențiale șocuri adverse”, explică economiștii Comisiei.

”Deficitul primar structural mare din 2023, datoria publică în creștere, sensibilitatea acesteia la șocurile macro-fiscale și incertitudinea din jurul previziunilor indică provocări fiscale substanțiale și moderate pe termen mediu și, respectiv, lung”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Scenariile Comisiei

Graficul de mai jos prezintă patru scenarii alternative, care ilustrează potențialul impactul al unor ipoteze ușor diferite.

Scenariul „SPB istoric” (cu gri deschis) presupune că soldul primar structural (SPB, deficitul bugetar din care sunt excluse cheltuielile cu dobânzile aferente serviciului datoriei publice, n.r.) revine treptat la nivelul mediu din trecut.

În scenariul „SPB mai scăzut”(cu roșu), SPB este permanent mai slab decât în scenariul de bază. Scenariul cu gri închis presupune o creștere ceva mai mare a dobânzilor, iar cel cu verde, al „stresului financiar”, o creștere mai accentuată a dobânzilor în 2022.

În același timp, readucerea datoriei publice sub pragul de 60% din PIB, limita maximă prevăzută de actuala formă a tratatelor europene, ar necesita un amplu efort de ”consolidare” bugetară, de 3,5 puncte procentuale din PIB în următorii 15 ani.

Indicatorul S1 din tabelul de mai jos măsoară ”efortul” de consolidare bugetară necesar pentru a reduce datoria sub pragul de 60% din PIB în 15 ani. Indicatorul S2 măsoară efortul necesar pentru ”stabilizarea” datoriei publice la acest nivel pe termen lung (la infinit).

Poziția bugetară inițială se referă la efortul necesar pentru a acoperi viitoarele plăți cu dobânzile. Componenta costurilor de îmbătrânire ține cont de necesitatea de a absorbi modificarea proiectată a cheltuielilor publice legate de îmbătrânire, cum ar fi pensiile, asistența medicală și îngrijirea pe termen lung.

”Indicatorul S2 sugerează că, pentru a stabiliza datoria pe termen lung, va fi necesară abordarea poziției bugetare inițiale nefavorabile, precum și controlarea simultană a creșterii costurilor legate de sănătate”, se arată în raportul citat.

Necesarul de finanțare va ajunge la 15% din PIB

Prognoza Comisiei Europene mai prevede și o creștere treptată a necesarului de finanțare al României la 15% din PIB. Procentul este semnificativ deoarece poate însemna noi vulnerabilități.

Capacitatea României de a se finanța de pe piața internă este limitată, în contextul în care băncile de la nivel local au cea mai mare expunere pe stat din UE, de circa 24% potrivit celor mai recente date.

Prin urmare, ce nu poate fi obținut local trebuie împrumutat de pe piețele financiare internaționale, iar acest lucru s-ar putea dovedi tot mai dificil având în vedere aversiunea la risc a investitorilor care vor prefera să finanțeze state a căror datorie este mai bine cotată decât cea a României, aflată în prezent la limita ”junk-ului”.

”Finanțarea nevoilor semnificative de împrumuturi extern ar putea deveni mai dificilă, având în vedere contextul geopolitic complicat și perspectiva unor condiții financiare mai stricte”, avertizează și specialiștii Comisiei Europene.

Dobânzile tocmai au sărit de 8% pe an

Statul trebuie să împrumute în acest an 145,4 miliarde de lei pentru a finanța deficitul bugetar și pentru a refinanța împrumuturile care ajung la scadență. Necesarul de finanțare din 2022 este cu 7,7% mai mare decât de cel de anul trecut.

Creșterea necesarului de finanțare se suprapune cu sfârșitul ”erei banilor ieftini”, în contextul în care avansul inflației a forțat băncile centrale să demareze ciclurile de înăsprire a politicii monetare. În România, BNR a majorat în mai dobânda-cheie de politică monetară la 3,75%, în contextul în care inflația s-a apropiat de 14% în aprilie.

România este statul care se împrumută la cele mai mari costuri din UE. Media dobânzilor la titlurile de stat cu o maturitate de zece ani, considerate referința costurilor de împrumut a unui stat, a urcat în aprilie la 6,6%, de la 6,2% în luna anterioară, foarte aproape de România fiind Ungaria, care a ajuns cu dobânda de politică monetară la 5,4% pe an, reiese din calculele Eurostat.

În luna mai, statul a avut mai multe licitații în cadrul cărora randamentele au depășit pragul de 8% pe an.

***