Execuția bugetară pe primul trimestru nu pare dramatică, în ciuda dificultăților provocate de războul din Ucraina: indicatorii macro nu stau rău deloc, iar situația pare sub control.
În spatele cifrelor oarecum liniștitoare, însă, se ascund o serie de anomalii, care vor intra la un moment dat la decont.
La prima vedere, raportul Ministerului Finanțelor Publice (MFP) care pune în oglindă cum se aștepta statul să arate bugetul după primul trimestru din 2022 și cum arată acesta în realitate arată relativ bine:
- veniturile au fost cu doar patru miliarde de lei mai mici decât programul, deloc mult având în vedere incertitudinile din primul trimestru;
- la cheltuieli s-au făcut economii semnificative, de peste 21 de miliarde de lei;
- așa încât deficitul bugetar a fost cu peste 17 miliarde de lei mai mic, respectiv 1,2% din PIB, la jumătate față de procentul din program, de 2,5% din PIB.
Privind în detaliu pentru a înțelege cum s-au obținut aceste rezultate, datele oficiale arată că bugetul se află într-o situație extrem de precară. Câștigurile obținute la anumite capitole bugetare provin, în mare măsură, din creșterea prețurilor și a impozitării din energie. Inflația a adus fonduri suplimentare semnificative la buget, bani care au compensat scăderile din alte părți. De cealaltă parte, ”economii” s-au făcut la investiții, dar și la subvențiile promise pentru compensarea scumpirilor din energie.
Mediul de afaceri dă semne de suferințe – minus de 4 miliarde de lei la impozitul pe profit
Mediul de afaceri pare să a apelat din plin la facilitatea de amânare a impozitului pe profit, în contextul în care economia se confruntă cu o creștere accelerată a inflației, dar și cu o potențială încetinire a activității din cauza tensiunilor de pe lanțurile de aprovizionare.
Pentru buget, decizia antreprenorilor de a amâna plata impozitului pe profit a însemna un minus de patru miliarde de lei.
Termenul de plată a impozitului pe profit pentru agenții economici a fost amânat de la 25 martie 2021 la 25 iunie 2022.
Gradul de realizare al impozitului pe profit față de programul stabilit a fost astfel de doar 20,1%, dar ”nerealizarea țintei trimestriale va fi compensată de încasările din trimestrul al II-lea al anului curent”.
Impozitarea creșterilor din Energie, un factor esențial pentru stabilizarea bugetului
Scăderea de la impozitul pe profit a fost însă compensată de veniturile generate de aplicarea unor impozite în sectorul energetic, care se regăsesc la capitolul bugetar ”alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii”.
Acestea au determinat o depășire a veniturilor prognozate a fi încasate cu aproximativ 3,7 miliarde de lei.
Mai exact, este vorba despre:
- 2,3 miliarde de lei din dereglementarea prețurilor din sectorul gazelor naturale
- 1,4 miliarde de lei dintr-un nou impozit aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică în conformitate cu Legea nr.259/2021)
Dincolo de TVA și accize, sectorul energetic a rotunjit și capitolul bugetar ”venituri nefiscale”, unde raportul MFP indică o depășire a programului trimestrial de 13,1%.
Încasările la bugetul de stat au fost în sumă de 2,8 miliarde lei, înregistrând o creștere semnificativă de 1,5 miliarde lei, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, pe seama veniturilor:
- dividende
- redevențe petroliere
- vărsăminte din veniturile nete ale BNR
”Majorarea veniturilor din dividende, concesiuni și închirieri cu 1,4 miliarde lei, se datorează virărilor de dividende aferente exercițiului financiar al anului 2019 și 2020 efectuate de către cec Bank și încasărilor din redevențe petroliere, influențate fiind de majorarea prețurilor la petrol și gaze naturale în trimestrul IV al anului 2021” explică oficialii MFP, adăugând că nivelul veniturilor fiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră.
Programul la TVA, realizat pe spinarea mediului privat…
Iar dacă în cazul impozitului pe profit banii au rămas în economie, în cazul TVA statul și-a rezervat dreptul să amâne decontările pentru a putea raporta o realizare a programului.
Încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost în sumă de 23,6 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 39,3% (6,7 miliarde lei) comparativ cu încasările aferente trimestrului I 2021, și un grad de realizare al programului trimestrial de 113,7% (+2,8 miliarde lei).
”Performanța” nu este însă un rezultat al creșterii colectării.
În structură, TVA încasată s-a majorat cu 21,1% (+4,9 miliarde lei) față de trimestrul I al anului 2021, iar valoarea restituirilor de taxă pe valoare adăugată s-a diminuat cu 27,9% (-1,8 miliarde lei).
… și a inflației
Iar activitățile la care s-a constatat o creștere a încasărilor din TVA sunt cele unde s-a resimțit cel mai puternic impactul inflației.
”Activitățile economice care au înregistrat creșteri semnificative, comparativ cu celelalte activități economice, au fost evidențiate pe codurile
- CAEN 35 (Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apa caldă și aer condiționat) și
- CAEN 46 (Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete)”.
Aceste ramuri economice au reprezentat 77% din totalul creșterii înregistrate în perioada analizată, se arată în raportul MFP.
În primul trimestru 2022 media TVA restituită a fost de 1,5 miliarde lei, situându-se sub media de 2,1 miliarde lei înregistrată în primul trimestru al anului precedent, mai relevă datele oficiale.
Contribuțiile cresc mai lent decât salariile
Cu toate că nici în primul trimestru din acest an statul nu a reușit să încaseze contribuții la nivelul vizat, dinamica colectării acestora fiind sub dinamica economiei, noi scutiri de la plata contribuțiilor la sănătate au fost aprobate de Parlament.
Contribuțiile sociale realizate în primul trimestru al anului 2022 s-au ridicat la 33,3 miliarde de lei (2,5% din PIB), în creștere cu 9,2% (+2,8 miliarde lei) comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, însă s-au situat sub nivelul evoluției fondului brut de salarii de 10,5%, ceea ce a condus la un grad de realizare al acestora de 97,8 % (-0,7 miliarde lei).
Pe bugete, gradul de realizare al programului de încasări stabilit pentru trimestrul I al anului 2022, se prezintă astfel: bugetul asigurărilor pentru șomaj (96,5%), bugetul asigurărilor sociale de stat (98,7%), bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (98,0%) și bugetul de stat (90,8%).
”Economii” la subvențiile pentru energie
Cheltuielile cu subvențiile au fost în sumă de 2,99 miliarde lei, au reprezentat 0,2% din PIB și s-au efectuat în proporție de 61,6% comparativ cu programul trimestrial.
”Nerealizarea plăților programate s-a datorat în principal evoluției cheltuielilor cu subvențiile la bugetul de stat unde gradul de efectuare a fost de 47,1%, în principal ca urmare a neefectuării plăților programate la Ministerul Energiei”, explică reprezentanții MFP.
Este vorba despre banii de compensări care nu au fost plătiți furnizorilor de energie, după cum au semnalat cele din urmă. Nerealizarea la acest capitol bugetar este de 1,86 miliarde de lei.
Un alt capitol unde cheltuielile au crescut semnificativ, dar s-au situat sub previziunile pesimiste ale MFP este dobânzile.
Cheltuielile cu dobânzile au fost în termeni nominali de 5,76 miliarde lei (0,4% din PIB) și s-au efectuat în proporție de 88,3% din programul trimestrial.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, plățile de dobânzi s-au majorat cu 61,4% (+2,19 miliarde lei) ca urmare a creșterii ratelor de dobândă în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.
Economii au fost realizate și la bunuri și servicii, care au fost cu 1,7 miliarde de lei sub program, însă ministerul nu explică de unde anume provin.
Aproape 40% din economiile făcute la buget sunt banii tăiați de la investiții
Folosirea investițiilor pentru ”echilibrarea” bugetului este un truc folosit de toate guvernele României de până acum.
În primul trimestru din 2022, an în care România se grăbește să implementeze PNRR-ul și să aducă în țară zecile de miliarde de euro ce i-au fost puse la dispoziție, cheltuielile totale de investiții (din fonduri europene, PNRR și fonduri proprii de la buget) au fost cu aproape opt miliarde de lei mai mici decât își programase executivul.
Cu alte cuvinte, peste 50% din economiile de circa 21 de miliarde de lei provin de la investiții.
***
