Deficitul bugetului general consolidat s-a ridicat la 1,19% din PIB (15,7 miliarde de lei) în primul trimestru din 2022, potrivit datelor publicate miercuri de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
În ciuda faptului că deficitul bugetar este ușor sub cel din T1 2021 (când s-a ridicat la 1,24% din PIB), datele defalcate arată că ”rezultatul bun” este pus în mare măsură pe amânarea deconturilor de TVA și pe veniturile suplimentare obținute din energie.
Veniturile bugetului general consolidat s-au ridicat la peste 104 miliarde de lei lei în primul trimestru al anului 2022, cu 21,3% peste nivelul încasat în aceeași perioadă a anului trecut. Principalele surse suplimentare de venituri sunt ilustrate în tabelul de mai jos:
Scădere pronunțată a încasărilor din impozitul pe profit din cauza amânării datei de declarare
Încasările din impozitul pe profit au însumat un miliard de lei lei în primele trei luni, în scădere cu 73,9% față de T1 2021, ”în condițiile modificării termenului de plată și de depunere a declarației anuale privind impozitul pe profit aferent anului fiscal 2021, până la data de 25 iunie 2022”.
Anul trecut, termenul a fost de 25 martie. Modificarea a condus la reducerea încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici cu 82,7% față de 2021. Reducerea încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici a fost atenuată parțial de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,3 miliarde de lei lei), au precizat reprezentanții MFP.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 8,39 miliarde de lei lei în primele trei luni, în creștere cu 67,4% (an/an). Acestea au însă un efect ”neutru” asupra bugetului, figurând și la cheltuieli.
Încasările din TVA, puternic susținute de creșterea datoriilor statului față de mediul privat
Statul a bifat în primul trimestru încasări nete de 23,6 miliarde de lei din taxa pe valoare adăugată (TVA), în creștere cu aproape 40% față de anul anterior. Rezultatul bun nu ar fi fost posibil dacă nu s-ar fi făcut ”economii” la deconturile de TVA.
Din datele oficiale comunicate de MFP reiese că în primele trei luni nivelul restituirilor de TVA către companii a fost de 4,53 de miliarde de lei, cu 27,9% mai puțin decât în primele trei luni din 2021, când execuția oficială indica un nivel al deconturilor de 6,29 miliarde de lei.
Cu alte cuvinte, cel puțin un sfert din sumele suplimentare colectate din TVA provin din reducerea nivelului restituirilor de TVA.
Energia a rotunjit semnificativ veniturile statului
Veniturile din accize au însumat 8,4 miliarde de lei lei în primele trei luni, în creștere cu 7,9% față de T1 2021. Creșterea provine din majorarea încasărilor din accizele pentru produsele petroliere (+22,4%), accizele pentru produsele din tutun înregistrând o scădere de 5,9% față de anul anterior.
Creșterea accizelor la produse energetice a fost susținută ”de creșterea consumului de carburanți și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022”, explică reprezentanții MFP.
O creștere semnificativă, de 3,7 miliarde de lei s-a înregistrat și la capitolul ”alte impozite și taxe pe bunuri și servicii”, preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic, potrivit notei oficiale.
Venituri suplimentare au fost colectat și ca urmare a creșterii încasărilor din dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR. Veniturile fiscale au însumat astfel 8,45 miliarde de lei în primul trimestrul din 2022, în creștere de 34,3% față de anul precedent.
Cheltuieli cu 0,6% din PIB mai mari decât în 2021
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 119,75 miliarde de lei lei, au crescut în termeni nominali cu 19,2% comparativ cu T1 2021. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele trei luni au înregistrat o creștere cu 0,6 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2021, de la 8,5% din PIB la 9,1% din PIB.
Cheltuielile de personal au fost similare, înregistrând o creștere de doar 2,2%, însă cele cu bunuri și servicii au consemnat un avans de aproape 15 miliarde de lei, respectiv 14,9% față de primul trimestru al anului anterior.
”O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 9,2%”, explică MFP.
Creștere de 61,4% a cheltuielilor cu dobânzile
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 5,76 miliarde de lei în primul trimestru din 2021, cu 2,2 miliarde, respectiv 61,4% peste cele din T1 2021, ca urmare a ”creșterii ratelor de dobândă în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, se arată în Nota care a însoțit execuția bugetară.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 46,15 miliarde de lei lei, în creștere cu 20,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de:
- majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei;
- majorarea nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei;
- acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022;
- acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități;
- majorarea alocației de stat pentru copii.
Subvențiile, dublate
Cheltuielile cu subvențiile au fost de aproape trei miliarde de lei. În principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, precum și pentru sprijinirea producătorilor agricoli, explică oficialii MFP.
Capitolul bugetar ”Alte cheltuieli” s-a ridicat la 1,73 miliarde de lei lei, în creștere cu 50,5% față de anul precedent. Acest capitol include sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, bursele pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizațiile acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.
Investițiile din bani publici, în scădere
Cheltuielile de investiții au fost salvate de cele finanțate din fonduri externe nerambursabile, în contextul în care cheltuielile de la bugetul statului au fost mai mici decât cele din aceeași perioadă a anului trecut.
Astfel, cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri europene (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 9,3 miliarde de lei, cu 70% mai mari comparativ cu anul precedent.
Cheltuielile de capital, investițiile finanțate exclusiv de la buget, au fost de 3,8 miliarde de lei în trimestrul întâi, cu 15,4% sub cele din T1 2021.
Prin urmare, cheltuielile totale pentru investiții au fost în valoare de 8,4 miliarde de lei, în creștere cu 4,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
