vineri

20 mai, 2022

România își revizuiește oficial prognoza de creștere – impact al războiului și al inflației

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 aprilie, 2022

Prognoza oficială de creștere economică a României din acest an, elaborată de Comisia Națională de Prognoză și Strategie (CNSP), a fost revizuită cu 1,4 puncte procentuale din PIB în jos, la 2,9% din PIB.

Totodată, estimarea pentru anul viitor a fost redusă de la 5,1% din PIB conforma prognozei de iarnă la 4,4% din PIB.

PIB-ul ar urma să fie astfel de 1.327,9 miliarde de lei în 2022 (față de 1.314,5 miliarde de lei prognoza anterioară). Creșterea nominală a survenit ca urmare a revizuirii deflatorului PIB, ajustat la 9,2%, de la 6,1% anterior.

Impactul războiului și a inflației asupra principalelor ramuri economice


Astfel, noua prognoză prevede un avans de doar 1,5% al industriei, față de 4,1% anterior. Construcțiile ar urma să înregistreze un avans de doar 5,7%, față de 9,6% anterior, iar serviciile o creștere cu 0,6 puncte procentuale mai redusă, respectiv de 3,4%. Agricultura ar urma să încheie anul pe minus (-0,4%), după ce în iarnă se estima o creștere de 3,1%.

Rata medie a inflației a fost revizuită în creștere, la 10,1%, față de 9,9% în scenariul anterior.

Investițiile au suferit o corecție semnificativă, CNSP anticipând o creștere de doar 4,8% a formării brute de capital fix, față de 9,1% la începutul anului. Consumul privat a suferit o corecție relativ modestă, de 0,7 puncte procentuale, creșterea prognozată acum fiind de 3,1%. Pe de altă parte, creșterea consumului guvernamental a fost înjumătățită la 1,3%.

Totodată, deficitul de cont curent se va apropia, din nou, de nivelul record de anul trecut, de 7% din PIB, fiind estimat la 6,9% din PIB.

Explicațiile CNSP


În elaborarea actualei variante a Prognozei de primăvară pentru perioada 2022-2025, CNSP a reevaluat evoluțiile indicatorilor macroeconomici, în contextul conflictului declanșat între Rusia și Ucraina și a sancțiunilor internaționale impuse.

Efectele crizei energetice și ale perturbărilor în lanțurile de aprovizionare, manifestate încă din partea a doua a anului 2021, au fost amplificate în actualul scenariu, luându-se suplimentar în calcul și recentele majorări ale cotațiilor internaționale pentru produsele energetice, cât și a celor agroalimentare, precum și necesitatea suplimentării deficitului de resurse energetice de proveniență rusească.

Încetinirea activității economice la nivel european și mondial, conform estimărilor instituțiilor internaționale, au indus totodată o decelerare a dinamicii economiei naționale:

  • Pentru principalele țări partenere din zona euro, noile prognoze au ajustat în jos dinamica creșterii economice cu peste 1,5 puncte procentuale;
  • Conflictul Rusia-Ucraina a determinat o înrăutățire a indicatorilor comerciali în contextul dependenței ridicate de gazul rusesc;
  • Apariția unui nou val pandemic în China va accentua blocajele în lanțurile de aprovizionare, afectând în principal industria auto.

Ca factor pozitiv, CNSP menționează atenuarea șocului pandemic. În acest context, este de așteptat continuarea recuperării de activitate în sectoarele cele mai afectate în perioada crizei sanitare, cum ar fi HORECA sau sectorul de transporturi. Se menține însă riscul apariției în sezonul rece al unui nou val pandemic sau al unor mutații ale virusului

”Suprapunerea șocurilor (contextul geopolitic, majorările succesive ale prețurilor la energie și alterarea lanțurilor globale de aprovizionare) accentuează riscurile și incertitudinile asupra economiei, afectând totodată așteptările pe termen scurt și comportamentul mediului de afaceri.”

Prognoza pe termen mediu 2022-2025, varianta de primăvară

Pentru anul 2022, câștigul salarial mediu brut este estimat să crească cu 9,7%, până la un nivel de 6120 lei.

În ceea ce privește piața muncii, creșterea populației ocupate (metodologia AMIGO) în anul 2022 va fi de 0,7%, iar în cadrul acesteia, numărul de salariați se va majora cu 1,6% în condițiile în care, pe fondul încetinirii dinamicii creșterii economice comparativ cu anul anterior, celelalte categorii de populație ocupată, în principal lucrătorii pe cont propriu, se vor confrunta cu o ajustare marginală.

Rata șomajului BIM va continua să scadă în anul curent, ajungând la 5,4%. Este estimat ca la orizontul de prognoză rata șomajului să ajungă la 4,6%.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. La comentariul anterior, cu următorul text, semnat de Alexandra Pele, cred că e o greșeală la ultimul rând:
    „Prognoza oficială de creștere economică a României din acest an, elaborată de Comisia Națională de Prognoză și Strategie (CNSP), a fost revizuită cu 1,4 puncte procentuale din PIB în jos, la 2,9% din PIB.

    Totodată, estimarea pentru anul viitor a fost redusă de la 5,1% din PIB conforma prognozei de iarnă la 4,4% din PIB.

    PIB-ul ar urma să fie astfel de 1.327,9 miliarde de lei în 2022 (față de 1.314,5 miliarde de lei prognoza anterioară).” Păi dacă procentul e în minus nu se poate ca prognoza nominală să fie pe plus.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. La comentariul anterior, cu următorul text, semnat de Alexandra Pele, cred că e o greșeală la ultimul rând:
    „Prognoza oficială de creștere economică a României din acest an, elaborată de Comisia Națională de Prognoză și Strategie (CNSP), a fost revizuită cu 1,4 puncte procentuale din PIB în jos, la 2,9% din PIB.

    Totodată, estimarea pentru anul viitor a fost redusă de la 5,1% din PIB conforma prognozei de iarnă la 4,4% din PIB.

    PIB-ul ar urma să fie astfel de 1.327,9 miliarde de lei în 2022 (față de 1.314,5 miliarde de lei prognoza anterioară).” Păi dacă procentul e în minus nu se poate ca prognoza nominală să fie pe plus.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: