Cele mai optimiste dezechilibre pe care se va construi Bugetul pe 2022 – Prognoza CNSP

Cutuma guvernelor României este să construiască bugetul consolidat de stat pe anul viitor plecând de la estimările Comisiei Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). Însă în varianta lor de toamnă, publicată marți, multe din estimările CNSP pentru 2022 au fost revizuite drastic, față de cele din urmă cu trei luni, și arată că dezechilibrele economiei românești s-au înrăutățit cu severitate, între timp.

Important: oricât de rău ar arăta, cifrele CNSP sunt întotdeauna cele mai optimiste prognoze privind evoluția indicatorilor pentru anul/anii care urmează.

Deocamdată, negocierile privind formarea noului guvern, în care cererile social-democrate vor atârna greu, abia dacă lasă să se întrevadă conturat bugetul de stat pe anul viitor și par să nu țină seama de perspectiva înrăutățirii dezechilibrelor.

Astfel, deficitul de cont curent – o expresie a notei de plată externă a României, este deja estimat pe 2021 la 6,3% din produsul intern brut (PIB), și va rămâne peste 6% și anul viitor (6,1%), spune prognoza de toamnă a CNSP. Or, semnalul de alară la deficitul de cont curent începe deja de la 4% din PIB.

Estimările sunt mult mai severe decât în varianta din august, când deficitul de cont curent se oprea la 5,5% în 2021 și la 5% în 2022. Or, deficitul de cont curent sărise de 5,5% deja în luna septembrie.

Creșterea notei de plată externe a României este, în primul rând, rezultatul amplificării deficitului comercial, a cărui estimare a urcat la 9,7% din PIB pe 2021 (23,54 mld. euro), față de prognoza din vară de 8,7% (20,87 mld. euro). Și tendința nefavorabilă continuă.

Referințe contradictorii pentru bugetele anului viitor

Deficitul comercial va crește până la 9,9% din PIB în 2022 și ar putea fi peste 10% în toți ceilalți ani până în 2025, potrivit CNSP, odată cu ecartul tot mai mare dintre exporturi și importuri.

Astfel că unele dintre estimările CNSP pot fi considerate, ca de obicei, optimiste, cum ar fi cea privind cursul euro, a cărui medie pe 2022 ar urma să rămână la ultima limită sub 5 lei / euro (4,98 lei / euro).

Varianta pare foarte optimistă întrucât, cum am văzut, atât deficitul comercial este estimat să crească cu mai mult de un punct procentual de PIB, cât și deficitul de cont curent, care va fi de peste 6%: or acestea se plătesc în euro.

CNSP vede o creștere economică pe 2022 mai mare acum decât o estima în vară, 4,6% față de 4,39%. Și rata șomajului a fost corectată favorabil până la 2,9%, față de cea din vară de 3%.

Prognoza oficială este mai optimistă și în privința câştigului salarial mediu net lunar pe 2022, a cărui creștere este estimată acum la 8,9% până la 3.775 lei (în vară era prognozat un 7% până la 3.656 lei).

Paradoxal, însă, optimismul CNSP plasează inflația (indicele prețurilor de consum la sfârșitul anului) la 4,7% în 2022, mult sub prognoza chiar a Băncii Naționale (5,5%). CNSP a fost, totuși mai puțin optimistă cu inflația pe 2021 (7,7% față de 7,5% BNR).

Nota de plată externă în creștere

Poziția externă a României se va deteriora mult și în anii următori, indicatorul urmând să nu mai coboare sub 5,2% din PIB până în 2025 (5,8% în 2023 și 5,5% în 2024).

Astă vară, CNSP evaluase deficitul de cont curent la mai puțin de 5% în anii 2023 – 2024 (4,7% din PIB, respectiv 4,5%), fiind  prognozată o scădere de până la 4,2% din PIB în 2025.

Demn de precizat este că estimarea cursului mediu al euro pe 2021 a rămas neschimbată la 4,92 lei / euro, ca și creșterea economică la 7%.

Analiștii sunt însă mult mai neîncrezători:
Media sondajului CFA (chartered financial analyst) a coborât creșterea economică pe 2021 la 6,6%.
Tot marți, BCR și-a revizuit drastic cu un punct procentual, prognoza până la 6,4%. O prognoză din septembrie a Băncii Transilvania estima creșterea PIB la 6,8%.

Rata șomajului pe 2021 a fost corectată la 3,0% de la 3,3% în vară, iar corecțiile favorabile continuă și pentru  următorii doi ani, dar se mențin neschimbate pentru următorii doi.

(Descărcați AICI Prognoza de toamnă 2021 a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză)