Comisia Națională de Strategie și Prognoză se așteaptă ca PIB-ul României să înregistreze o valoare nominală de 1174,9 mld. lei în 2021, rezultată dintr‐o creştere reală de 7,0% şi un deflator de 4,0%.
CNSP a dat publicității varianta de vară a prognozei pe termen mediu 2021-2025 din care reiese că, în ciuda creșterii economice peste previziunile făcute la începutul anului, deficitul balanţei comerciale că se va adânci, fiind principala cauza de modificare a soldului contului curent.
Astfel, deficitul de cont curent în PIB se anticipează a se înrăutăţi, de la 5,2% în 2020, la 5,5% în 2021.
Impactul PNRR în economie
Scenariul pe termen mediu 2022‐2025 consideră o uşoară accelerare a economiei comparativ
cu scenariul din prognoza de primăvară având ca ipoteză centrală impactul pozitiv al fondurilor europene din PNRR.
O simulare a CNSP în ipoteza absorbţiei a 29 mld euro în perioada 2021‐2026, arată un impact
pozitiv care generează o creştere economică suplimentară de circa 0,9 puncte procentuale în medie pe tot intervalul.
În prima parte a intervalului (anii 2021‐2022) impactul este mai puţin pronunţat, urmând ca efectul maxim asupra accelerării creşterii PIB să aibă loc în 2023‐2024 (+1,6 / +1,5 puncte procentuale) pe masură ce alocarea fondurilor se mărește gradual.
Elemente care susțin noile estimări
Anterior, în cadrul prognozei de primăvară, pentru anul 2021 s‐a estimat o creştere
economică prudentă de 5%, în condiţiile prelungirii stării de alertă în primele luni şi menţinerii anumitor restricţii pentru a limita răspândirea virusului, obiectivul la nivel macroeconomic fiind acela de a recupera scăderea din anul 2020, creându‐se premisele unei creşteri economice sustenabile.
Elementele avute în vedere de CNSP în susţinerea noilor estimări pe termen scurt sunt:
- Creşterea reală a PIB cu 2,9% în trimestrul I 2021 faţă de trimestrul precedent (serie ajustată sezonier) şi tendinţa de revenire în termeni anuali comparativ cu perioada similară din anul 2020 (‐0,2% pe serie brută), rezultate superioare celor previzionate în prognoza de primăvară;
- Pe domenii de activitate s‐au evidenţiat evoluţiile pozitive din industrie, agricultură şi construcţii. Astfel, valoarea adăugată brută din industrie s‐a majorat cu 1,9% în trimestrul I 2021 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020, ceea ce s‐a concretizat într‐o contribuţie la creşterea reală a PIB de 0,3 puncte procentuale. În construcţii, valoarea adăugată brută s‐a mărit cu 1,2%, iar în agricultură cu 2,1%. În ceea ce priveşte sectorul terţiar pe ansamblul său, valoarea adăugată brută s‐a diminuat cu 0,6%, conducând la o reducere a PIB cu 0,3 puncte procentuale, dar este de evidenţiat majorarea cu 10,7% a valorii adăugate brute din domeniul IT, contribuind cu +0,8 puncte procentuale la creşterea reală a PIB;
- Pe latura cererii, s‐a remarcat evoluţia peste aşteptări a procesului investiţional care s‐a
concretizat într‐o majorare a formării brute de capital fix cu 11,7% în trimestrul I 2021
comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020. Cu o contribuţie de +2,0 puncte procentuale la
dinamica ratei reale a PIB, investiţiile brute reprezintă principalul factor care susţine trecerea la etapa de recuperare a scăderii economice din anul 2020. De asemenea, consumul privat a
înregistrat o majorare cu 0,9%, contribuind cu +0,6 puncte procentuale la dinamica PIB. - Contribuţia cererii interne la creşterea economică de 2,5 puncte procentuale a fost însă
contrabalansată de cererea externă care a avut un aport negativ de 2,7 puncte procentuale; - Evoluţiile peste aşteptări la nivel sectorial în majoritatea activităţilor în perioada ianuarie‐mai
2021, iar în cazul serviciilor, revenirea alertă începând din trimestrul al doilea.
Câștigul salarial mediu brut pentru anul 2021 a fost revizuit la 5.520 lei/lună, o ajustare în sus de
1,9 puncte procentuale față de estimarea din prognoza de primăvară (5.422 lei/lună), ca urmare a
impactului pozitiv al creşterii economice care va determina majorarea acestuia cu 6,9% faţă de anul
2020.
Riscuri interne
CNSP menționează în noua sa prognoză ”riscul intern dominant al majorării preţurilor bunurilor intermediare, al combustibililor şi energiei, punând o presiune suplimentară asupra competitivităţii producţiei interne”.
Există, transmite CNSP, şi posibilitatea apariţiei unui risc generat de eventualele efecte climaterice nefavorabile asupra agriculturii, ceea ce ar putea diminua creşterea reală menţinută neschimbată fată de prognoza de primăvara (+14,8%).
