Liderii europeni se întâlnesc joi la summit-ul special convocat de președintele Consiliului, Charles Michel, pentru negocieri asupra urmărorului Cadru Financiar Multianual – o bătălie de durată în urma căreia, teoretic, ar urma să se închidă o dispută ce durează deja de 2 ani.
Nu trebuie uitat că Parlamentul European este cel care aprobă în ultimă instanță acest buget, legislativul european promovând insistent propria viziune asupra dimensiunii și construcției financiare.
Miza României este importantă: menținerea nivelului actual pentru fondurile de coeziune, dezvoltare și al plăților pentru agricultori precum și fonduri separate pentru proiectele de mediu parte a Green Deal.
(Citiți și: ”Buget UE 2021-2027 – Toți liderii vor Acord rapid, dar nimeni nu face concesii. Poziția de negociere a României”)
Imediat după publicarea primului proiect de Buget multianual 2021-2027, petrecută în 2018, în perioada fostei Comisii Juncker, liderii UE au început să negocieze, să se alieze, să manevreze și să-și planifice strategic mișcările, fiecare dintre cei 27 urmărind să se plaseze pe poziții ”de forță” în negocierile finale.
(Citiți și: ”Bugetul multianual post-Brexit: Uniune mai mică, buget mai mare. Reașezări și reprioritizări”)
În fapt, după ce liderii europeni încep să sosească joi la Consiliu – a cărui reuniune este planificată să înceapă la ora locală 14.00 – următoarele ore și, posibil, zile, vor fi dedicate întâlnirilor bilaterale, ale liderilor cu președintele Consiliului și între aliați, întâlniri în urma cărora se vor contura echilibrele politice necesare aprobării unanime a următorului buget multianual al UE.
Opinia unanimă este că acest consens va fi imposibil de obținut joi, foarte probabil fiind nevoie de încă un summit pe această temă.
De ce atât de greu: Brexit lasă bugetul UE fără contribuția Marii Britanii (un minus de 12 miliarde euro, anual), Comisia a lansat Pactul ecologic, care aduce cheltuieli suplimentare semnificative, negocierile încep foarte târziu și lasă puțin timp la dispoziție pentru aprobarea noului buget.
Punctul de plecare
Baza de plecare oficială în negocieri o reprezintă ultima versiune de buget multianual, prezentată la finalul săptămânii trecute de președintele Consiliului, Charles Michel.
(Citiți și: ”Bătălia epică dintre Mediu și Agricultură provocată de Green Deal în Bugetul multianual al UE”)
Datele fundamentale ale acestei ultime variante: contribuții naționale de 1,074% din PIB-ul european, adică 1.095 trilioane euro, menținerea politicii de rebate în cazul contributorilor neți și ceva concesii făcute estului Europei, în special una referitoare la greutatea cu care s-ar putea impune suspendarea alocărilor financiare către un stat care are probleme cu respectarea statului de drept.
De precizat: Propunerea lui Charles Michel este o readaptare a propunerii președinției finlandeze a consiliului, formulată anul trecut, care la momentul respectiv a fost respinsă aproape în unanimitate de UE 27.
Fost prim-ministru al Belgiei, Charles Michel a arătat, imediat după preluarea mandatului în fruntea Consiliului, la 1 decembrie 2019, determinare în medierea unui compromis pe marginea bugetului multianual. După anunțarea summit-ului special, Charles Michel a avut 19 întâlniri bilaterale într-o săptămână pentru a afla ultimele poziții de negociere.
Taberele în confruntare
Alianțele de conjunctură s-au conturat la mijlocul anului 2019.
Citiți și: ”5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii”)
Cele mai importante poziții față de buget: Austria, Danemarca, Țările de Jos, Suedia și Germania doresc limitarea cheltuielilor și contribuții foarte puțin crescute față de precedentul buget multianual. Aceste state cer creșterea cheltuielilor pentru cercetare și migrație și diminuarea cheltuielilor în programe tradiționale precum agricultura și coeziunea
Portugalia, România, Spania, Grecia, Estonia, Italia, Franța, Slovacia, Polonia, Bulgaria, Cehia cer menținerea plafoanelor de cheltuieli pentru politici agrare, de coeziune și dezvoltare regională.
Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Olanda și Suedia cer instaurarea principiului de repartizare al finanțărilor europene în funcție de respectarea normelor statului de drept.
Punctele-cheie de negociat
Domnia legii: Ungaria și Polonia au respins inițiativa promovată de tandemul Franța-Germania. Nemulțumirile pot să dispară deoarece președintele Consiliului propune ca fiecare caz să fie judecat separat, iar decizia să fie luată de restul celor 26. Practic, asta înseamnă că Ungaria și Polonia pot bloca o eventuală decizie împotriva aliatului. Soluția ar putea să îi antagonizeze pe cei care au propus-o, care ar putea impune o modificare a regulii de unanimitate cu care se adoptă hotărârile în Consiliu.
Politica Agricolă Comună: Comisia prevede reducere subvențiilor acordate agricultorilor europeni. Problema nu se rezumă doar la bani- în ceea ce privește agricultura ”diavolul se ascunde în detalii” tehnice: plafoane, convergență, plăți cuplate.
Mediu: Marele pariu al Comisiei Ursula von der Leyen, Pactul ecologic european. E vorba de alocarea sumelor din Fondul de Tranziție Justă (Polonia tocmai a primit o lovitură prin înjumătățirea alocărilor pentru refuzul de a adera la pact), dar și de țintele climatice pentru 2050.
Venituri noi: Comisia este presată din toate părțile să găsească noi surse de alimentare a bugetului comunitar. O primă propunere acceptată: taxa pe plasticul nereciclat. O a doua propunere contestată: preluarea unei părți din veniturile naționale realizate din vânzarea de certificate verzi.
