Chestiunea

Cele 4 scenarii de impact ale OUG 114, așa cum au fost ele prezentate de Florin Georgescu lui Liviu Dragnea și C.P. Tăriceanu

Taxa pe activele bancare, denumită „taxa pe lăcomie” de autorii OUG 114 care a impus-o, poate duce la reducerea creșterii economice cu 0,6 – 1,1… Mai mult

09.03.2019

La obiect

România de 8 Martie: Prima din UE la egalitatea de gen în ce privește plata, ultima în ce privește angajarea

Cu ocazia zilei internaţionale a femeii, Eurostat ne-a mai dat o veste neplăcută: România s-a plasat pe locul patru în UE la inegalitatea de gen… Mai mult

07.03.2019

La obiect

PIB 2018 – cu 9 miliarde de lei sub valoarea scontată. Nori negri pe anumiți indicatori economici

Institutul Național de Statistică a confirmat rezultatul semnal de creștere economică pe 2018 la nivelul de 4,1%, în prima varianta provizorie dată publicităţii. Valoarea nominală… Mai mult

07.03.2019

Europa

Tendințe: Cerere de energie mai mică pentru creștere economică mai mare

Pentru prima dată în istorie, creșterea cererii de energie se va decupla de creșterea economică, ca urmare a reducerii intensității energetice necesare pentru o aceeași… Mai mult

06.03.2019

Cronicile

Bugetul multianual post-Brexit: Uniune mai mică, buget mai mare. Reașezări și reprioritizări

de Victor Bratu , 2.5.2018

Președintele Juncker și Comisarul Oettinger în Parlament, la Bruxelles, unde au prezentat proiectul următorului buget multianual

Comisia Europeană a propus miercuri un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11% din Venitul Național Brut al UE27.

Reașezări, reprioritizări

Chiar dacă UE va avea mai mulți bani la dispoziție față de actualul exercițiu multianual, Comisia a propus ”reduceri moderate” pentru:

  • Politica de coeziune: -7%
  • Agricultură: – 5%
  • Plăți directe: – 4%

Aceste politici, a anunțat miercuri Comisarul pentru Buget, vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate consumând mai puține resurse, și că pot inclusiv sprijini noi priorități.

De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în sprijinirea reformelor structurale și în integrarea pe termen lung a migranților.

Evoluția importanței financiare a principalelor politici europene este descrisă de următorul grafic:

Finanțări suplimentare sunt propuse pentru:

  • Erasmus – dublarea cheltuielilor
  • Programul european de cercetare Horizon- plus 30%
  • Managementul frontierelor, migrație și azil – crește de la 13 la 33 miliarde euro
  • Investiții în Securitate majorate cu 40% și crearea unui Fond al Apărării în valoare de 13 miliarde euro

În noul cadru financiar multianual, sunt propuse două noi instrumente:

Program de sprijin pentru reforme, care – cu un buget total de 25 de miliarde de euro – va oferi sprijin financiar și tehnic tuturor statelor membre pentru realizarea reformelor prioritare, în special în contextul semestrului european. În plus, un mecanism de convergență va oferi un sprijin specific statelor membre din afara zonei euro în contextul eforturilor acestora de aderare la moneda comună.

O Funcție europeană de stabilizare a investițiilor, care va contribui la menținerea nivelului investițiilor în cazul șocurilor asimetrice majore. Aceasta va demara sub formă de împrumuturi reciproce de la bugetul UE în valoare de până la 30 de miliarde de euro, la care se va adăuga o asistență financiară acordată statelor membre pentru acoperirea costurilor aferente dobânzii. Împrumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar în momentele în care finanțele publice vor fi limitate, însă investițiile prioritare vor trebui menținute.

Noi surse pentru finanțarea bugetului pe termen lung

Comisia propune simplificarea sistemului actual de resurse proprii bazat pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) și introducerea unui „coș” cuprinzând noi resurse proprii care să fie asociat priorităților politice.

Coșul de noi resurse proprii propus cuprinde:

  • 20% din veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii;
  • o cotă de prelevare de 3% aplicată noii baze fiscale consolidate comune a societăților (care va fi introdusă treptat după adoptarea legislației necesare);
  • o contribuție națională, calculată pe baza cantității de deșeuri de ambalaje din plastic care nu se reciclează în fiecare stat membru (0,80 euro per kilogram).

Aceste noi resurse proprii vor reprezenta aproximativ 12% din totalul bugetului UE și ar putea contribui cu până la 22 de miliarde de euro pe an la finanțarea noilor priorități.

Dispar corecțiile financiare, apare ”flexibilitatea”

Comisia propune să se elimine toate corecțiile și să se reducă de la 20% la 10% suma pe care o păstrează statele membre atunci când colectează veniturile vamale (acestea fiind una dintre „resursele proprii”) pentru bugetul UE.

Pentru a se evita orice creștere bruscă și drastică a contribuțiilor unora dintre statele membre, Comisia propune eliminarea treptată a corecțiilor actuale pe parcursul unei perioade de cinci ani.

Provocările recente – în special criza migrației și a refugiaților din 2015 – au arătat în mod clar limitele flexibilității bugetului actual al UE pentru a reacționa suficient de rapid și de eficace. Propunerea Comisiei include, așadar, o flexibilitate sporită atât în cadrul programelor, cât și între acestea, consolidarea instrumentelor de gestionare a crizelor și crearea unei noi „Rezerve a Uniunii”, care să ne permită să facem față evenimentelor neprevăzute și să răspundem situațiilor de urgență în domenii cum ar fi securitatea și migrația

Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE va reveni Consiliului, care va hotărî în unanimitate, cu aprobarea Parlamentului European. Comisia dorește să se ajungă la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European și de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Efectul deciziei CCR privind completurile de 5 / Condamnarea Alinei Bica este anulată și se rejudecă apelul

Vladimir Ionescu

Contestația în anulare depusă de fostul procuror-șef al DIICOT Alina Bica a fost admisă marți de Înalta Curte de Casație și Justiție – decizia de… Mai mult

Stiri

Senatul a respins două proiecte privind parteneriatul civil

Vladimir Ionescu

Senatul a respins, luni, două proiecte care vizează parteneriatul civil, în pofida deciziilor Curţii Constituţionale ce îndeamnă statutul să ofere protecție legală tuturor cuplurilor. Motivul… Mai mult

Stiri

Caz similar Hexi Pharma: percheziții la companii care ar fi vândut spitalelor dezinfectanți care nu distrug bacterii

Vladimir Ionescu

Marți dimineața au loc percheziții la mai multe companii care produc şi importă dezinfectanți pentru spitale. Poliţiştii au descins la adrese din Bucureşti şi din… Mai mult

Stiri

Rusia amplasează bombardiere strategice în Crimeea și își suplimentează flota de la Marea Neagră

Razvan Diaconu

Rusia a decis să amplaseze bombardiere strategice Tupolev Tu-22M3, capabile să transporte încărcături nucleare, în peninsula Crimeea. Șeful Comisiei pentru apărare din Duma de Stat… Mai mult

Stiri

Jandarmii au încercat să-i împiedice pe magistrați să protesteze pe treptele Palatului de Justiție

Vladimir Ionescu

Jandarmii au încercat să împiedice obișnuitul protest al magistraților care are loc luni seara pe treptele Palatului de Justiție, care este sediul Curții de Apel… Mai mult

Stiri

Studiu INACO: Fotograma competitivității – România riscă să piardă trenul dacă nu investește rapid

Vladimir Ionescu

Economia României se află într-un proces de tranziție de la o dezvoltare bazată pe eficiență la o dezvoltare bazată pe inovare. În acest context, performanțele… Mai mult

Stiri

Delegație BERD la București, pentru a discuta cu autoritățile și mediul de afaceri potențiale proiecte de investiții

Vladimir Ionescu

O delegație formată din înalți oficiali ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) se află la București pentru a discuta cu autoritățile române și… Mai mult