fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Profitorii crizei: presiuni de creștere a prețului la energie, în ciuda scăderii prețului în piață

În timp ce prețurile la energie își continuă trendul de scădere semnificativă, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a modificat de trei ori… Mai mult

31.03.2020

Chestiunea

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile

Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în… Mai mult

31.03.2020

La obiect

Cartofii şi legumele – marile probleme ale pieței românești: Producția vegetală pe 2019 – în scădere.

Producţia vegetală anunţată pentru anul 2019 a scăzut cu peste două milioane de tone şi a ajuns la circa 29,5 milioane tone. Cinci șesimi din… Mai mult

31.03.2020

La obiect

19 parlamentari reiau asaltul eșuat al lui Darius Vîlcov asupra furnizorilor de combustibili în agricultură, în favoarea marilor distribuitori

Un grup de 19 parlamentari încearcă modificarea Codul fiscal pentru a scoate din piata comerciantii engross de produse accizate (combustibili) care nu au depozite proprii.… Mai mult

30.03.2020

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

de Victor Bratu , 6.11.2019

(Comisarul pentru Buget, Günther Oettinger, este deja convins că liderii europeni nu vor aproba bugetul propus de Comisia Juncker)

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât prevăd o reducere a fondurilor de coeziune însoţită de introducerea unor condiţionalităţi, au declarat marţi premierii ceh şi ungar, Andrej Babis şi Viktor Orban, la Praga, unde se desfăşoară Summitul Coeziunii, transmite Agerpres.

La Summitul Coeziunii iau parte 17 state UE din centrul, estul şi sudul Europei (Bulgaria, Croația, Cehia, Cipru, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Malta, România, Slovacia, Slovenia, Spania), care formează una dintre cele cinci ”școli de gândire” care se confruntă în bătălia pentru aprobarea următorului Cadru Financiar Multianual al UE.

Preşedinţia finlandeză a Consiliului UE lucrează o propunere de buget care să încerce armonizarea diferitelor viziuni ale statelor membre şi pe care o va prezenta la Consiliul European din 12-13 decembrie. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea cadrului financiar al UE pentru perioada 2021-2027. Comisarul pentru Buget nu crede însă că bugetul multianual va putea fi aprobat în 2019.

Argumentele ”ambasadorilor coeziunii”

”Propunerea Comisiei este absolut inacceptabilă pentru noi”, pentru că ea afectează ”politicile tradiţionale” şi ”introduce unele poziţii despre care noi considerăm că nu ar trebui să fie acolo”, a explicat la Praga premierul ceh Andrej Babis.

La rândul său, premierul ungar Viktor Orban a descris propunerea avansată de Comisie drept ”inechitabilă” şi consideră că ea pleacă de la principiul ”cu cât cineva este mai sărac, cu atât pierde mai mulţi bani, în timp ce bogaţii pierd mai puţin”.

Şi celelalte două state membre în Grupul de la Vişegrad – Polonia şi Slovacia – au împărtăşit opinia că propunerea de buget a Comisiei Europene este ”prea rigidă cu condiţionalităţile”.

Premierul bulgar Boiko Borisov a cerut, de asemenea, o finanţare adecvată pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, subliniind că aceste două politici comunitare şi-au dovedit valoarea adăugată şi că rezultatele lor sunt vizibile şi tangibile pentru cetăţenii europeni.

Politica europeană de coeziune este adresată regiunilor mai puțin dezvoltate ale UE, zone în care PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75% din media Uniunii.

Harta de mai jos arată cum au fost grupate regiunile în funcție de acest indicator la ultima rundă de finanțare europeană. Statutul regiunilor (roșu– regiuni mai puțin dezvoltate, sub 75% din media UE PIB/capita, bleu– regiuni în tranziție, între 75 și 90%, albastru– regiuni dezvoltate, egal sau peste 90%) fost stabilit în baza datelor definitive din perioada 2007-2009.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele beneficiare nete şi contributoare nete. Situaţia este în acest moment complicată şi mai mult de retragerea Regatului Unit, stat care a fost contributor net la bugetul comunitar, din UE, dar și de îngrijorarea manifestată de state dezvoltate față de evoluțiile economice imediate.

Ambasadorii austerității

Austria, Danemarca, Germania, Olanda și Suedia vor ca, după Brexit, UE să se bazeze pe un buget mai mic decât cel propus de Comisia Juncker. Propunerea clară este aceea de limitare a contribuțiilor naționale la 1% din Venitul Național Brut realizat de UE. Toate cele 5 state doresc păstrarea politicii de rebate (în fapt, o reducere a contribuției) și după plecarea Marii Britanii din UE.

Aceste state cer creșterea cheltuielilor pentru cercetare și migrație și diminuarea cheltuielilor în programe tradiționale precum agricultura și coeziunea.

Concretizarea acestor inițiative depinde în primul rând de hotărârea cu care va urmări aceste obiectice Germania– cel mai influent stat din acest grup și cel mai mare contributor la bugetul UE.

Belgia, Finlanda și Irlanda au o poziție apropiată de acest grup, susținând contribuții mai mici de 1,11% GNI, așa cum propune Comisia Europeană.

Discipolii lui Jean Claude Juncker

Cel puțin 8 state – Estonia, Grecia, Italia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Spania – sunt de acord cu procentul avansat de Comisia Juncker, dar și cu păstrarea nivelului alocațiilor pentru politicile de coeziune.

Unele state din acest grup au avansat propunerea ca suportul financiar național pentru bugetul UE să fie chiar mai mare (Estonia și Ungaria avansând propunerea stabilirii contribuției la 1,16) pentru a acoperi ultimele nevoi ale Uniunii.

Trebuie precizat că statele membre au poziții foarte diferite în ceea ce privește dimensiunea bugetului 2021-2027 exprimat ca procent GNI al UE 27. Unele state au avansat o cifră exactă, altele un interval. În fine, state precum Bulgaria, Franța, Luxemburg și Polonia nu au anunțat public nicio cifră. Letonia a anunțat că prioritățile de finanțare europene vor influența direct nivelul contribuției pe care statul este dispus să o accepte. Mai jos, tabloul disponibilității:

Prietenii agricultorilor

Majoritatea statelor membre nu acceptă reducerea subvențiilor pentru agricultură, iar presiunea acestui grup condus de Franța a marcat deja toate negocierile. ”Prietenii agricultorilor” sunt: Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Croația, Estonia, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxembourg, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Spania și Malta.

Agricultura decontează în prezent cam 35% din totalul cheltuielilor bugetare ale UE, iar Comisia a propus reducerea acestora la aproximativ 28% în următorul Cadru Financiar Multianual ca efect al reorientării priorităților către Apărare, Migrație și Cercetare.

Clubul intransigenților

Denmarca, Finlanda, Franța, Germania, Olanda și Suedia sunt statele care luptă pentru instaurarea principiului de repartizare al finanțărilor europene în funcție de respectarea normelor statului de drept.

Aceste state dezvoltate au alegători care sunt preocupați de calitatea sistemelor democratice din anumite state est-europene și de rapoartele care prezintă cazuri de fraudare a fondurilor comunitare. Grupul este influent pentru că din el fac parte cei mai mari contributori neți la bugetul comunitar.

În paralel, Polonia și Ungaria s-au aliat informal în încercarea de a bloca o asemenea inițiativă europeană.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.11.2019

Un raspuns

  1. Crupierul
    18.11.2019, 10:17 am

    Articolul nu precizează următoarele: 1. De ce s-ar depune mai puține contestatii la un concurs de soluții? Criteriul de departajare a ofertelor la acest tip de procedură nu este cumva mult mai subiectiv decât la o licitație? 2. Care ar fi durata de desfăşurare a investiției prin metoda propusă (elaborare documentație concurs de soluții+stabilirea juriului internațional+derularea concursului de soluții+licitația pentru proiectare+licitația pentru execuție+ execuția lucrărilor)? Desigur la cele 3 etape de achiziții (concurs de soluții+licitație proiectare+licitație execuție) trebuie adăugate şi contestațiile de rigoare aferente fiecărei etape. 3. Cum ar fi prețul total al investiției prin metoda propusă față de varianta aleasă de Primăria Constanta? Mai mic? Mai mare? Cu ce ordin de mărime? Autorul să ne prezinte eventual costul lucrărilor similare pe cate le cunoaşte din UE.

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Finanţelor: Schema de ajutor pentru IMM-uri ar trebui să devină operaţională de săptămâna viitoare

Vladimir Ionescu

Schema de ajutor pentru IMM-uri ar trebui să devină operaţională de săptămâna viitoare, băncile având timp până luni să se înscrie, a declarat ministrul Finanţelor,… Mai mult

Stiri

Violeta Alexandru: 56.000 de companii au solicitat şomaj tehnic pentru angajaţi

Vladimir Ionescu

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a anunţat că, până în prezent, 56.170 de companii au solicitat şomaj tehnic pentru 459.000 de angajaţi, la care se adaugă… Mai mult

Stiri

Înmatriculările auto au scăzut cu peste 32% în luna martie – marile scăderi din Europa

Adrian N Ionescu

În România s-au înmatriculat 6.654 autoturisme noi, în martie, cu 32,2% mai puţine decât în aceeaşi lună a anului 2019, şi cu 21,9% mai puţine… Mai mult

Stiri

Șomaj tehnic în sectorul bugetar: Principiul este analizat în ședința de Guvern

Vladimir Ionescu

Prim-ministrul Ludovic Orban a cerut joi Guvernului să analizeze proiectul de ordonanţă de urgenţă care prevede că bugetarii vor lucra, pe rând, câte o jumătate… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Sunt hotărât inclusiv să interzicem exporturile de grâu şi, dacă va fi necesar, să facem rechiziţii în agricultură

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban, a declarat, joi, la începutul şedinţei de Guvern, că ar putea interzice exporturile de grâu, până la următoarea recoltă, ”pentru a asigura… Mai mult

Europa

S&P a retrogradat Renault la categoria “junk” (nerecomandat pentru investiţii)

Adrian N Ionescu

Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a retrogradat joi ratingul producătorului auto francez Renault, de la “BBB minus/A-3” la “BB plus/B”, categoria “junk” („gunoi”… Mai mult

Stiri

Medic militar trimis la Spitalul Județean Suceava, către colegii săi: Ceea ce s-a întâmplat aici se putea întâmpla oriunde. Pregătiți-vă sufletește pentru decizii grele

Vladimir Ionescu

Ministerul Apărării Naționale a publicat mărturia unui medic militar trimis la Suceava, căpitan medic Mărginean Mihai Alexandru (foto), specialist ATI, care scrie despre șocul experienței… Mai mult