La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

de Victor Bratu , 6.11.2019

(Comisarul pentru Buget, Günther Oettinger, este deja convins că liderii europeni nu vor aproba bugetul propus de Comisia Juncker)

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât prevăd o reducere a fondurilor de coeziune însoţită de introducerea unor condiţionalităţi, au declarat marţi premierii ceh şi ungar, Andrej Babis şi Viktor Orban, la Praga, unde se desfăşoară Summitul Coeziunii, transmite Agerpres.

La Summitul Coeziunii iau parte 17 state UE din centrul, estul şi sudul Europei (Bulgaria, Croația, Cehia, Cipru, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Malta, România, Slovacia, Slovenia, Spania), care formează una dintre cele cinci ”școli de gândire” care se confruntă în bătălia pentru aprobarea următorului Cadru Financiar Multianual al UE.

Preşedinţia finlandeză a Consiliului UE lucrează o propunere de buget care să încerce armonizarea diferitelor viziuni ale statelor membre şi pe care o va prezenta la Consiliul European din 12-13 decembrie. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea cadrului financiar al UE pentru perioada 2021-2027. Comisarul pentru Buget nu crede însă că bugetul multianual va putea fi aprobat în 2019.

Argumentele ”ambasadorilor coeziunii”

”Propunerea Comisiei este absolut inacceptabilă pentru noi”, pentru că ea afectează ”politicile tradiţionale” şi ”introduce unele poziţii despre care noi considerăm că nu ar trebui să fie acolo”, a explicat la Praga premierul ceh Andrej Babis.

La rândul său, premierul ungar Viktor Orban a descris propunerea avansată de Comisie drept ”inechitabilă” şi consideră că ea pleacă de la principiul ”cu cât cineva este mai sărac, cu atât pierde mai mulţi bani, în timp ce bogaţii pierd mai puţin”.

Şi celelalte două state membre în Grupul de la Vişegrad – Polonia şi Slovacia – au împărtăşit opinia că propunerea de buget a Comisiei Europene este ”prea rigidă cu condiţionalităţile”.

Premierul bulgar Boiko Borisov a cerut, de asemenea, o finanţare adecvată pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, subliniind că aceste două politici comunitare şi-au dovedit valoarea adăugată şi că rezultatele lor sunt vizibile şi tangibile pentru cetăţenii europeni.

Politica europeană de coeziune este adresată regiunilor mai puțin dezvoltate ale UE, zone în care PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75% din media Uniunii.

Harta de mai jos arată cum au fost grupate regiunile în funcție de acest indicator la ultima rundă de finanțare europeană. Statutul regiunilor (roșu– regiuni mai puțin dezvoltate, sub 75% din media UE PIB/capita, bleu– regiuni în tranziție, între 75 și 90%, albastru– regiuni dezvoltate, egal sau peste 90%) fost stabilit în baza datelor definitive din perioada 2007-2009.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele beneficiare nete şi contributoare nete. Situaţia este în acest moment complicată şi mai mult de retragerea Regatului Unit, stat care a fost contributor net la bugetul comunitar, din UE, dar și de îngrijorarea manifestată de state dezvoltate față de evoluțiile economice imediate.

Ambasadorii austerității

Austria, Danemarca, Germania, Olanda și Suedia vor ca, după Brexit, UE să se bazeze pe un buget mai mic decât cel propus de Comisia Juncker. Propunerea clară este aceea de limitare a contribuțiilor naționale la 1% din Venitul Național Brut realizat de UE. Toate cele 5 state doresc păstrarea politicii de rebate (în fapt, o reducere a contribuției) și după plecarea Marii Britanii din UE.

Aceste state cer creșterea cheltuielilor pentru cercetare și migrație și diminuarea cheltuielilor în programe tradiționale precum agricultura și coeziunea.

Concretizarea acestor inițiative depinde în primul rând de hotărârea cu care va urmări aceste obiectice Germania– cel mai influent stat din acest grup și cel mai mare contributor la bugetul UE.

Belgia, Finlanda și Irlanda au o poziție apropiată de acest grup, susținând contribuții mai mici de 1,11% GNI, așa cum propune Comisia Europeană.

Discipolii lui Jean Claude Juncker

Cel puțin 8 state – Estonia, Grecia, Italia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Spania – sunt de acord cu procentul avansat de Comisia Juncker, dar și cu păstrarea nivelului alocațiilor pentru politicile de coeziune.

Unele state din acest grup au avansat propunerea ca suportul financiar național pentru bugetul UE să fie chiar mai mare (Estonia și Ungaria avansând propunerea stabilirii contribuției la 1,16) pentru a acoperi ultimele nevoi ale Uniunii.

Trebuie precizat că statele membre au poziții foarte diferite în ceea ce privește dimensiunea bugetului 2021-2027 exprimat ca procent GNI al UE 27. Unele state au avansat o cifră exactă, altele un interval. În fine, state precum Bulgaria, Franța, Luxemburg și Polonia nu au anunțat public nicio cifră. Letonia a anunțat că prioritățile de finanțare europene vor influența direct nivelul contribuției pe care statul este dispus să o accepte. Mai jos, tabloul disponibilității:

Prietenii agricultorilor

Majoritatea statelor membre nu acceptă reducerea subvențiilor pentru agricultură, iar presiunea acestui grup condus de Franța a marcat deja toate negocierile. ”Prietenii agricultorilor” sunt: Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Croația, Estonia, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxembourg, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Spania și Malta.

Agricultura decontează în prezent cam 35% din totalul cheltuielilor bugetare ale UE, iar Comisia a propus reducerea acestora la aproximativ 28% în următorul Cadru Financiar Multianual ca efect al reorientării priorităților către Apărare, Migrație și Cercetare.

Clubul intransigenților

Denmarca, Finlanda, Franța, Germania, Olanda și Suedia sunt statele care luptă pentru instaurarea principiului de repartizare al finanțărilor europene în funcție de respectarea normelor statului de drept.

Aceste state dezvoltate au alegători care sunt preocupați de calitatea sistemelor democratice din anumite state est-europene și de rapoartele care prezintă cazuri de fraudare a fondurilor comunitare. Grupul este influent pentru că din el fac parte cei mai mari contributori neți la bugetul comunitar.

În paralel, Polonia și Ungaria s-au aliat informal în încercarea de a bloca o asemenea inițiativă europeană.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.11.2019

Un raspuns

  1. Crupierul
    18.11.2019, 10:17 am

    Articolul nu precizează următoarele: 1. De ce s-ar depune mai puține contestatii la un concurs de soluții? Criteriul de departajare a ofertelor la acest tip de procedură nu este cumva mult mai subiectiv decât la o licitație? 2. Care ar fi durata de desfăşurare a investiției prin metoda propusă (elaborare documentație concurs de soluții+stabilirea juriului internațional+derularea concursului de soluții+licitația pentru proiectare+licitația pentru execuție+ execuția lucrărilor)? Desigur la cele 3 etape de achiziții (concurs de soluții+licitație proiectare+licitație execuție) trebuie adăugate şi contestațiile de rigoare aferente fiecărei etape. 3. Cum ar fi prețul total al investiției prin metoda propusă față de varianta aleasă de Primăria Constanta? Mai mic? Mai mare? Cu ce ordin de mărime? Autorul să ne prezinte eventual costul lucrărilor similare pe cate le cunoaşte din UE.

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: Gazoductul BRUA se va interconecta cu TurkStream prin Bulgaria

Adrian N Ionescu

Gazoductul BRUA, prin care UE își propune să diversifice aprovizionarea Europei cu surse din afara Rusiei, se va putea aproviziona prin Bulgaria cu gaze rusești… Mai mult

Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult

Europa

Libia – Summit la Berlin: Eforturi de a readuce taberele ostile la negocieri și de a debloca producția de țiței în estul țării

Adrian N Ionescu

Reprezentanții marilor puteri, ai Turciei, țărilor arabe, ai ONU și ai Africii încă încearcă, duminică seara, să convingă cele două tabere ostile din Libia să… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult