La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

de Victor Bratu , 6.11.2019

(Comisarul pentru Buget, Günther Oettinger, este deja convins că liderii europeni nu vor aproba bugetul propus de Comisia Juncker)

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât prevăd o reducere a fondurilor de coeziune însoţită de introducerea unor condiţionalităţi, au declarat marţi premierii ceh şi ungar, Andrej Babis şi Viktor Orban, la Praga, unde se desfăşoară Summitul Coeziunii, transmite Agerpres.

La Summitul Coeziunii iau parte 17 state UE din centrul, estul şi sudul Europei (Bulgaria, Croația, Cehia, Cipru, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Malta, România, Slovacia, Slovenia, Spania), care formează una dintre cele cinci ”școli de gândire” care se confruntă în bătălia pentru aprobarea următorului Cadru Financiar Multianual al UE.

Preşedinţia finlandeză a Consiliului UE lucrează o propunere de buget care să încerce armonizarea diferitelor viziuni ale statelor membre şi pe care o va prezenta la Consiliul European din 12-13 decembrie. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea cadrului financiar al UE pentru perioada 2021-2027. Comisarul pentru Buget nu crede însă că bugetul multianual va putea fi aprobat în 2019.

Argumentele ”ambasadorilor coeziunii”

”Propunerea Comisiei este absolut inacceptabilă pentru noi”, pentru că ea afectează ”politicile tradiţionale” şi ”introduce unele poziţii despre care noi considerăm că nu ar trebui să fie acolo”, a explicat la Praga premierul ceh Andrej Babis.

La rândul său, premierul ungar Viktor Orban a descris propunerea avansată de Comisie drept ”inechitabilă” şi consideră că ea pleacă de la principiul ”cu cât cineva este mai sărac, cu atât pierde mai mulţi bani, în timp ce bogaţii pierd mai puţin”.

Şi celelalte două state membre în Grupul de la Vişegrad – Polonia şi Slovacia – au împărtăşit opinia că propunerea de buget a Comisiei Europene este ”prea rigidă cu condiţionalităţile”.

Premierul bulgar Boiko Borisov a cerut, de asemenea, o finanţare adecvată pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, subliniind că aceste două politici comunitare şi-au dovedit valoarea adăugată şi că rezultatele lor sunt vizibile şi tangibile pentru cetăţenii europeni.

Politica europeană de coeziune este adresată regiunilor mai puțin dezvoltate ale UE, zone în care PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75% din media Uniunii.

Harta de mai jos arată cum au fost grupate regiunile în funcție de acest indicator la ultima rundă de finanțare europeană. Statutul regiunilor (roșu– regiuni mai puțin dezvoltate, sub 75% din media UE PIB/capita, bleu– regiuni în tranziție, între 75 și 90%, albastru– regiuni dezvoltate, egal sau peste 90%) fost stabilit în baza datelor definitive din perioada 2007-2009.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele beneficiare nete şi contributoare nete. Situaţia este în acest moment complicată şi mai mult de retragerea Regatului Unit, stat care a fost contributor net la bugetul comunitar, din UE, dar și de îngrijorarea manifestată de state dezvoltate față de evoluțiile economice imediate.

Ambasadorii austerității

Austria, Danemarca, Germania, Olanda și Suedia vor ca, după Brexit, UE să se bazeze pe un buget mai mic decât cel propus de Comisia Juncker. Propunerea clară este aceea de limitare a contribuțiilor naționale la 1% din Venitul Național Brut realizat de UE. Toate cele 5 state doresc păstrarea politicii de rebate (în fapt, o reducere a contribuției) și după plecarea Marii Britanii din UE.

Aceste state cer creșterea cheltuielilor pentru cercetare și migrație și diminuarea cheltuielilor în programe tradiționale precum agricultura și coeziunea.

Concretizarea acestor inițiative depinde în primul rând de hotărârea cu care va urmări aceste obiectice Germania– cel mai influent stat din acest grup și cel mai mare contributor la bugetul UE.

Belgia, Finlanda și Irlanda au o poziție apropiată de acest grup, susținând contribuții mai mici de 1,11% GNI, așa cum propune Comisia Europeană.

Discipolii lui Jean Claude Juncker

Cel puțin 8 state – Estonia, Grecia, Italia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Spania – sunt de acord cu procentul avansat de Comisia Juncker, dar și cu păstrarea nivelului alocațiilor pentru politicile de coeziune.

Unele state din acest grup au avansat propunerea ca suportul financiar național pentru bugetul UE să fie chiar mai mare (Estonia și Ungaria avansând propunerea stabilirii contribuției la 1,16) pentru a acoperi ultimele nevoi ale Uniunii.

Trebuie precizat că statele membre au poziții foarte diferite în ceea ce privește dimensiunea bugetului 2021-2027 exprimat ca procent GNI al UE 27. Unele state au avansat o cifră exactă, altele un interval. În fine, state precum Bulgaria, Franța, Luxemburg și Polonia nu au anunțat public nicio cifră. Letonia a anunțat că prioritățile de finanțare europene vor influența direct nivelul contribuției pe care statul este dispus să o accepte. Mai jos, tabloul disponibilității:

Prietenii agricultorilor

Majoritatea statelor membre nu acceptă reducerea subvențiilor pentru agricultură, iar presiunea acestui grup condus de Franța a marcat deja toate negocierile. ”Prietenii agricultorilor” sunt: Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Croația, Estonia, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxembourg, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Spania și Malta.

Agricultura decontează în prezent cam 35% din totalul cheltuielilor bugetare ale UE, iar Comisia a propus reducerea acestora la aproximativ 28% în următorul Cadru Financiar Multianual ca efect al reorientării priorităților către Apărare, Migrație și Cercetare.

Clubul intransigenților

Denmarca, Finlanda, Franța, Germania, Olanda și Suedia sunt statele care luptă pentru instaurarea principiului de repartizare al finanțărilor europene în funcție de respectarea normelor statului de drept.

Aceste state dezvoltate au alegători care sunt preocupați de calitatea sistemelor democratice din anumite state est-europene și de rapoartele care prezintă cazuri de fraudare a fondurilor comunitare. Grupul este influent pentru că din el fac parte cei mai mari contributori neți la bugetul comunitar.

În paralel, Polonia și Ungaria s-au aliat informal în încercarea de a bloca o asemenea inițiativă europeană.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.11.2019

Lăsați un comentariu


Europa

OUG privind statutul cetățenilor britanici din România în cazul unui Brexit fără acord

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o Ordonanţă de Urgenţă privind regimul cetăţenilor din Marea Britanie în cazul unui Brexit fără un acord, a… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Igor Dodon l-a desemnat premier pe un consilier prezidențial

Iulian Soare

La o zi după debarcarea premierului proeuropean Maia Sandu, președintele moldovean Igor Dodon l-a desemnat ca înlocuitor al acesteia pe unul dintre consilierii săi, Ion… Mai mult

Europa

UE – 13 noi proiecte de apărare: România participă la 5, și conduce 2 dintre acestea

Victor Bratu

Statele membre UE au aprobat marți demararea a 13 noi proiecte sub umbrela PESCO, în care Franța va juca un rol predominant care reflectă dorința… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Nu am mai avut vacanțe în ultimii 2 ani, am stat să păzesc țara de PSD

Vladimir Ionescu

În conferința de presă organizată miercuri, la sediul PSD, președintele a fost întrebat despre vacanțele sale și despre imaginea unei zile de muncă la Cotroceni.… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță participarea la o dezbatere electorală, dar nu cu Viorica Dăncilă

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, de la sediul PNL, că săptămâna viitoare va participa la o dezbatere electorală la care interlocutori îi vor fi… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban a demis din guvern consilierii Vioricăi Dăncilă

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunţat miercuri, în debutul şedinţei de Guvern, că a mai demis încă un rând de reprezentanţi ai PSD. Din deciziile publicate… Mai mult

Stiri

Minuta BNR – Problemele principale: Incertitudinile investițiilor, creșterea defictului de cont curent, creșterea salariilor și pensiilor

Adrian N Ionescu

Dezbaterile de politică a consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) au relevat, în noi dimensiuni, aceleași probleme cu care se confruntă România… Mai mult