fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Datoria guvernamentală a crescut cu 46% din 2015 încoace

Datoria administrației publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală) a României a fost la finalul lunii ianuarie 2020 de circa 392 miliarde lei sau 37,2% din… Mai mult

26.03.2020

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

Buget UE 2021-2027: Toți liderii vor Acord rapid, dar nimeni nu face concesii. Poziția de negociere a României

de Victor Bratu , 7.2.2020

În pregătirea summit-ului special convocat pe 20 februarie de către Consiliul European, președintele Charles Michel (foto) încearcă să obțină un acord prealabil asupra dimensiunii și structurii următorului Cadru Financiar Multianual al UE între cei 27 de lideri naționali. În seria celor 18 întâlniri programate în această săptămână cu șefi de state și de guverne, președintele Klaus Iohannis a mers vineri la Bruxelles pentru a susține poziția României în această chestiune.

Negocierea bugetului multianual se dovedește întotdeauna foarte dificilă, acesta fiind întotdeauna acceptat după cel puțin două summit-uri și luni de negocieri dure.

Anul acesta liderii se confruntă suplimentar cu noi provocări: Brexit lasă bugetul UE fără contribuția Marii Britanii (un minus de 12 miliarde euro, anual), Comisia a lansat Pactul ecologic, care aduce cheltuieli suplimentare semnificative, negocierile încep foarte târziu și lasă puțin timp la dispoziție pentru aprobarea noului buget.

Din această ultimă perspectivă, situația pare oarecum ironică: toți liderii UE sunt de acord că o înțelegere trebuie încheiată foarte rapid, dar nimeni nu face nicio concesie pentru a ajunge la acel acord. Bugetul UE nu se poate adopta decât prin consens.

Care este poziția în negocieri a României

Președintele Iohannis a detaliat poziția României în legătură cu Cadrul Financiar Multianual înainte de discuțiile cu președintele Consiliului.

Șeful statului român a spus că nivelul contribuțiilor naționale ar trebui să fie ”mai mare de 1%” din Venitul Național Brut, ideal 1,11%, cum a propus Comisia Europeană. România mai cere ”flexibilitate între fonduri” și, foarte important banii alocați Fondului de tranziție Echitabilă (instrumentul financiar al Pactului ecologic) să nu fie socotiți ca făcând parte a fondurilor de Coeziune- cu alte cuvinte, tranziția spre economie ”verde” să fie sprijinită cu ”bani noi”.

Suplimentar, România dorește ca alocările din fondurile Politicii de Coeziune (PAC, adică plățile directe) și de Dezvoltare regională să nu fie diminuate.

În context, președintele Klaus Iohannis a spus că România susține principiul că alocarea banilor europeni trebuie să fie guvernată de regula respectării statului de drept, dar a avertizat că ”este destul de greu de legat finanțarea de acest principiu” și că ”specialiștii mai au de lucru” până să definească reguli clare pentru un asemenea sistem.

”Ecuația este extrem de complicată, știm bine sunt două tipuri de state în UE, contributorii neți și beneficiarii neți, și încă nu s-a ajuns la niciun fel de înțelegere între aceste grupuri de state”, a fost concluzia președintelui referitor la un acord pe marginea propunerilor de buget multianual.

Viziunile divergente

În acest moment, există trei propuneri de buget: din partea Comisiei Europene, din partea Parlamentului European și tentativa de compromis realizată de președinția finlandeză a Consiliului UE.

În ceea ce privește contribuțiile naționale, Parlamentul European a stabilit contribuții de 1,3% din Venitul Național Brut. Comisia Europeană propune contribuții de 1,11% VBN, iar Consiliul European o contribuție de 1,07% VBN.

Germania, Suedia, Austria, Danemarca și Olanda nu acceptă creșterea contribuțiilor peste vechea valoare de 1% VBN. Această poziționare va avea ca efect clar scăderea bugetului UE. În compensație, aceste state cer restricționarea cheltuielilor și identificarea de noi surse de finanțare ale Bugetului UE.

Ungaria nu acceptă legarea alocării fondurilor de respectarea statului de drept. Polonia și Slovacia susțin aceeași variantă, dar nu la fel de vehement cum procedează Budapesta, care a amenințat că va bloca prin veto următorul CFM.

Estonia, Grecia, Italia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România și Spania  sunt de acord cu creșterea contribuțiilor naționale la 1,11% VNB, dar cer păstrarea nivelului alocațiilor pentru politicile de coeziune.

Aceleași 8 state, cărora li se adaugă Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Croația, Franța, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxembourg, Portugalia,  Slovacia, și Malta nu acceptă reducerea subvențiilor pentru agricultură.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.2.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

MF explică normele de aplicare a facilităților pentru creditele acordate de bănci și IFN-uri

Vladimir Ionescu

Persoanele fizice au nevoie, pentru amânarea ratelor, de o declaraţie pe proprie răspundere că le-au fost afectate veniturile faţă de situaţia anterioară declanşării situaţiei de… Mai mult

Europa

Ungaria – Premierul prezintă luni pachetul de 30 de mld. $ pregătit pentru criza Covid-19

Iulian Soare

Viktor Orban va prezenta luni pachetul special de măsuri, în valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari, ce va fi aplicat pentru combaterea pandemiei… Mai mult

Stiri

Ordonanța militară 7: Țăndărei intră în carantină; se autorizează zborurile charter ce duc în străinătate lucrători sezonieri

Vladimir Ionescu

Autoritățile au stabilit sâmbătă, prin Ordonanța militară nr. 7, intrarea în carantină a localității Țăndărei. De asemenea, au fost introduse noi măsuri vizând fluidizarea transportului… Mai mult

Stiri

Cei care vor veni în țară începând de duminică își vor petrece Paștele în carantină – premierul Ludovic Orban

Vladimir Ionescu

“Toți cei care vor veni începând de mâine nu își vor petrece Paștele în condiții normale, vor fi obligați să stea în carantină”, a declarat… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor: IMM-urile şi microîntreprinderile vor beneficia de granturi pentru plata dobânzilor şi comisioanelor în limita a 800.000 de euro fiecare

Vladimir Ionescu

Firmele mici şi mijlocii, precum şi microîntreprinderile care vor accesa linii de credite şi împrumuturi pentru investiţii cu garanţii de stat vor beneficia de granturi… Mai mult

Stiri

Dacă statele se grăbesc să ridice restricțiile, virusul se va reactiva, impactul economic se poate agrava și prelungi – avertisment OMS

Iulian Soare

Dacă statele se grăbesc să ridice restricţiile impuse pentru combaterea răspândirii Covid – 19, virusul s-ar putea reactiva, iar impactul economic ar putea fi mai… Mai mult

Stiri

Județul Galați – toți locuitorii sunt obligați să poarte măști când ies din casă

Vladimir Ionescu

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) a decis, vineri seara, că se impune purtarea mijloacelor de protecţie a gurii şi a nasului în spaţiile… Mai mult