Modifica setari cookieuri

Analiză

TVA: povestea pe care o spune calendarul de rambursare

Situația rambursărilor de TVA din ultimii 4 ani arată nu doar lipsa de predictibilitate a restituirilor de către stat, ci și ieșirea din orice logică… Mai mult

16.02.2020

Chestiunea

Taxele de mediu în România și în UE: ce propuneri pregătește Comisia

În plină dezbatere europeană pe marginea celui mai important subiect al momentului – Pactul ecologic european – România se vede obligată să își reanalizeze eficiența… Mai mult

16.02.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Cronicile

Buget UE 2021-2027: Toți liderii vor Acord rapid, dar nimeni nu face concesii. Poziția de negociere a României

de Victor Bratu , 7.2.2020

În pregătirea summit-ului special convocat pe 20 februarie de către Consiliul European, președintele Charles Michel (foto) încearcă să obțină un acord prealabil asupra dimensiunii și structurii următorului Cadru Financiar Multianual al UE între cei 27 de lideri naționali. În seria celor 18 întâlniri programate în această săptămână cu șefi de state și de guverne, președintele Klaus Iohannis a mers vineri la Bruxelles pentru a susține poziția României în această chestiune.

Negocierea bugetului multianual se dovedește întotdeauna foarte dificilă, acesta fiind întotdeauna acceptat după cel puțin două summit-uri și luni de negocieri dure.

Anul acesta liderii se confruntă suplimentar cu noi provocări: Brexit lasă bugetul UE fără contribuția Marii Britanii (un minus de 12 miliarde euro, anual), Comisia a lansat Pactul ecologic, care aduce cheltuieli suplimentare semnificative, negocierile încep foarte târziu și lasă puțin timp la dispoziție pentru aprobarea noului buget.

Din această ultimă perspectivă, situația pare oarecum ironică: toți liderii UE sunt de acord că o înțelegere trebuie încheiată foarte rapid, dar nimeni nu face nicio concesie pentru a ajunge la acel acord. Bugetul UE nu se poate adopta decât prin consens.

Care este poziția în negocieri a României

Președintele Iohannis a detaliat poziția României în legătură cu Cadrul Financiar Multianual înainte de discuțiile cu președintele Consiliului.

Șeful statului român a spus că nivelul contribuțiilor naționale ar trebui să fie ”mai mare de 1%” din Venitul Național Brut, ideal 1,11%, cum a propus Comisia Europeană. România mai cere ”flexibilitate între fonduri” și, foarte important banii alocați Fondului de tranziție Echitabilă (instrumentul financiar al Pactului ecologic) să nu fie socotiți ca făcând parte a fondurilor de Coeziune- cu alte cuvinte, tranziția spre economie ”verde” să fie sprijinită cu ”bani noi”.

Suplimentar, România dorește ca alocările din fondurile Politicii de Coeziune (PAC, adică plățile directe) și de Dezvoltare regională să nu fie diminuate.

În context, președintele Klaus Iohannis a spus că România susține principiul că alocarea banilor europeni trebuie să fie guvernată de regula respectării statului de drept, dar a avertizat că ”este destul de greu de legat finanțarea de acest principiu” și că ”specialiștii mai au de lucru” până să definească reguli clare pentru un asemenea sistem.

”Ecuația este extrem de complicată, știm bine sunt două tipuri de state în UE, contributorii neți și beneficiarii neți, și încă nu s-a ajuns la niciun fel de înțelegere între aceste grupuri de state”, a fost concluzia președintelui referitor la un acord pe marginea propunerilor de buget multianual.

Viziunile divergente

În acest moment, există trei propuneri de buget: din partea Comisiei Europene, din partea Parlamentului European și tentativa de compromis realizată de președinția finlandeză a Consiliului UE.

În ceea ce privește contribuțiile naționale, Parlamentul European a stabilit contribuții de 1,3% din Venitul Național Brut. Comisia Europeană propune contribuții de 1,11% VBN, iar Consiliul European o contribuție de 1,07% VBN.

Germania, Suedia, Austria, Danemarca și Olanda nu acceptă creșterea contribuțiilor peste vechea valoare de 1% VBN. Această poziționare va avea ca efect clar scăderea bugetului UE. În compensație, aceste state cer restricționarea cheltuielilor și identificarea de noi surse de finanțare ale Bugetului UE.

Ungaria nu acceptă legarea alocării fondurilor de respectarea statului de drept. Polonia și Slovacia susțin aceeași variantă, dar nu la fel de vehement cum procedează Budapesta, care a amenințat că va bloca prin veto următorul CFM.

Estonia, Grecia, Italia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România și Spania  sunt de acord cu creșterea contribuțiilor naționale la 1,11% VNB, dar cer păstrarea nivelului alocațiilor pentru politicile de coeziune.

Aceleași 8 state, cărora li se adaugă Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Croația, Franța, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxembourg, Portugalia,  Slovacia, și Malta nu acceptă reducerea subvențiilor pentru agricultură.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.2.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Profit de 6,4 miliarde de lei pentru băncile din România în 2019

Vladimir Ionescu

Sistemul bancar a încheiat 2019 cu un nivel al profitului de peste șase miliarde de lei, marje mari la dobânzi și o nouă scădere a… Mai mult

Stiri

OMS: Teama şi panica nu ajută în combaterea coronavirusului. În România, niciun alt test pozitiv

Vladimir Ionescu

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) cere oamenilor să îşi păstreze calmul cu privire la epidemia de Covid-19, iar guvernelor să fie pregătire să lupte pentru… Mai mult

Europa

Huawei deschide fabrică în Franța – investiție de 200 milioane euro

Iulian Soare

Huawei va construi prima fabrică din Europa în Franța, a anunțat joi președintele gigantului telecom chinez, Liang Hua, potrivit Business Insider. Liang Hua a precizat… Mai mult

Stiri

Radu Ioanid a fost acreditat ambasador al României în Israel

Victor Bratu

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul privind numirea istoricului Radu Ioanid, în funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Israel. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele… Mai mult

Stiri

Apel al 50 de foști miniștri de Externe din UE: Europa să respingă planul de pace propus de Donald Trump pentru Orientul Apropiat

Iulian Soare

Un număr de 50 de foşti miniştri de externe sau înalți funcționari din diplomația statelor europene au lansat un apel public către liderii UE, cărora… Mai mult

Stiri

România s-a împrumutat joi la dobânzi negative. Explicația specialiștilor

Alexandra Pele

România s-a împrumutat joi la dobânzi negative. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a lansat o emisiune de certificate de trezorerie, în valoare de 150 de milioane… Mai mult

Europa

Microsoft anunță că nu-și va atinge țintele financiare din cauza epidemiei din China

Adrian N Ionescu

Microsoft se aşteaptă să nu-şi atingă ţinta de venituri pe segmentul de calculatoare personale, ca urmare a efectelor negative ale epidemiei coronavirus (COVID19) din China.… Mai mult