Buget UE 2021-2027: Toți liderii vor Acord rapid, dar nimeni nu face concesii. Poziția de negociere a României - CursDeGuvernare.ro
marți

19 octombrie, 2021

Buget UE 2021-2027: Toți liderii vor Acord rapid, dar nimeni nu face concesii. Poziția de negociere a României

7 februarie, 2020

În pregătirea summit-ului special convocat pe 20 februarie de către Consiliul European, președintele Charles Michel (foto) încearcă să obțină un acord prealabil asupra dimensiunii și structurii următorului Cadru Financiar Multianual al UE între cei 27 de lideri naționali. În seria celor 18 întâlniri programate în această săptămână cu șefi de state și de guverne, președintele Klaus Iohannis a mers vineri la Bruxelles pentru a susține poziția României în această chestiune.

Negocierea bugetului multianual se dovedește întotdeauna foarte dificilă, acesta fiind întotdeauna acceptat după cel puțin două summit-uri și luni de negocieri dure.

Anul acesta liderii se confruntă suplimentar cu noi provocări: Brexit lasă bugetul UE fără contribuția Marii Britanii (un minus de 12 miliarde euro, anual), Comisia a lansat Pactul ecologic, care aduce cheltuieli suplimentare semnificative, negocierile încep foarte târziu și lasă puțin timp la dispoziție pentru aprobarea noului buget.


Din această ultimă perspectivă, situația pare oarecum ironică: toți liderii UE sunt de acord că o înțelegere trebuie încheiată foarte rapid, dar nimeni nu face nicio concesie pentru a ajunge la acel acord. Bugetul UE nu se poate adopta decât prin consens.

Care este poziția în negocieri a României

Președintele Iohannis a detaliat poziția României în legătură cu Cadrul Financiar Multianual înainte de discuțiile cu președintele Consiliului.

Șeful statului român a spus că nivelul contribuțiilor naționale ar trebui să fie ”mai mare de 1%” din Venitul Național Brut, ideal 1,11%, cum a propus Comisia Europeană. România mai cere ”flexibilitate între fonduri” și, foarte important banii alocați Fondului de tranziție Echitabilă (instrumentul financiar al Pactului ecologic) să nu fie socotiți ca făcând parte a fondurilor de Coeziune- cu alte cuvinte, tranziția spre economie ”verde” să fie sprijinită cu ”bani noi”.

Suplimentar, România dorește ca alocările din fondurile Politicii de Coeziune (PAC, adică plățile directe) și de Dezvoltare regională să nu fie diminuate.


În context, președintele Klaus Iohannis a spus că România susține principiul că alocarea banilor europeni trebuie să fie guvernată de regula respectării statului de drept, dar a avertizat că ”este destul de greu de legat finanțarea de acest principiu” și că ”specialiștii mai au de lucru” până să definească reguli clare pentru un asemenea sistem.

”Ecuația este extrem de complicată, știm bine sunt două tipuri de state în UE, contributorii neți și beneficiarii neți, și încă nu s-a ajuns la niciun fel de înțelegere între aceste grupuri de state”, a fost concluzia președintelui referitor la un acord pe marginea propunerilor de buget multianual.

Viziunile divergente

În acest moment, există trei propuneri de buget: din partea Comisiei Europene, din partea Parlamentului European și tentativa de compromis realizată de președinția finlandeză a Consiliului UE.

În ceea ce privește contribuțiile naționale, Parlamentul European a stabilit contribuții de 1,3% din Venitul Național Brut. Comisia Europeană propune contribuții de 1,11% VBN, iar Consiliul European o contribuție de 1,07% VBN.

Germania, Suedia, Austria, Danemarca și Olanda nu acceptă creșterea contribuțiilor peste vechea valoare de 1% VBN. Această poziționare va avea ca efect clar scăderea bugetului UE. În compensație, aceste state cer restricționarea cheltuielilor și identificarea de noi surse de finanțare ale Bugetului UE.

Ungaria nu acceptă legarea alocării fondurilor de respectarea statului de drept. Polonia și Slovacia susțin aceeași variantă, dar nu la fel de vehement cum procedează Budapesta, care a amenințat că va bloca prin veto următorul CFM.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Estonia, Grecia, Italia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România și Spania  sunt de acord cu creșterea contribuțiilor naționale la 1,11% VNB, dar cer păstrarea nivelului alocațiilor pentru politicile de coeziune.

Aceleași 8 state, cărora li se adaugă Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Croația, Franța, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxembourg, Portugalia,  Slovacia, și Malta nu acceptă reducerea subvențiilor pentru agricultură.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr