Bătălia epică dintre Mediu și Agricultură provocată de Green Deal în Bugetul multianual al UE

Directoratele Generale de Mediu și Agricultură din cadrul Comisiei Europene sunt în ”război” din cauza opiniilor divergente în legătură cu amploarea măsurilor pe care UE ar trebui să le adopte pentru ca sistemul agricol european să devină mai prietenos cu mediul.

Agricultura este una dintre componentele fundamentale ale bugetului UE, care primește și distribuie anual în Europa subvenții de 59 miliarde euro.

Fermierii, beneficiari ai unui sistem de protecție politică, au reușit multă vreme să evite aplicarea unor măsuri menite să reducă emisiile de carbon generate de agribusiness, în ciuda faptului că, potrivit estimărilor, aceasta produce aproximativ 10% dintre emisiile de carbon generate de continent.

Bucătăria internă a Comisiei: Agricultura se ceartă cu Mediul

Potrivit Politico, sistemul de protecție al fermierilor este atacat de către funcționarii DG ENV (Directoratul de Mediu), care în interiorul Green Deal pregătesc ”ample adaptări” la realitate ale politicilor agricole și de alimentație. Publicația a consultat însă un document intern al DG AGRI (Directoratul pentru Agricultură), care respinge vehement propunerile colegilor de la Mediu, care între ”amplele adaptări” vorbesc de interzicerea utilizării pesticidelor și fertilizatorilor, sprijinirea exploatațiilor organice și crearea de ”insule naturale” în interiorul fermelor agricole.

În interiorul Comisiei se poartă ”o bătălie epică între cei care îmbrățișează schimbarea și cei care o resping”, a declarat pentru Politico un oficial european, care acuză DG AGRI de utilizarea unor ”serii de acțiuni distructive în scopul de a bloca schimbarea”.

DG ENV a propus o strategie a biodiversității, care între ținte enumeră și reducerea cu 30%, până în 2030, a cantităților de pesticide și fertilizatori utilizați în toată Europa. Stragia vorbește și de obligarea fermierilor de a deține 10% din suprafața exploatațiilor sub formă de spații naturale neproductive, în care să fie plantați arbori pentru susținerea biodiversității.

DG AGRI afirmă că reducerea cantităților de fertilizator va afecta valoarea nutritivă a produselor iar reducerea cu 10% a spurafețelor cultivate ar conduce la scăderea cu 15% a producției de cereale.

Polonia, sub presiune să adere la Pactul ecologic

Pe lângă bătăliile ascunse, alte bătălii sunt la vedere: Polonia, scrie Euractiv, tocmai și-a văzut înjumătățită alocarea din Fondul pentru Tranziție Justă în ultima propunere de buget multianual publicată vineri, 14 februarie, care penalizează statele care nu au semnat Pactul ecologic.

În decembrie 2019, după mai bine de 10 ore de discuții, Polonia, cea mai puternică economie din estul Europei, a refuzat să semneze Pactul Ecologic. Ca să acopere acest eșec, ținând cont de faptul că deciziile Consiliului European se iau cu unanimitate, comunicatul oficial transmite informația că șefii de state și de guverne susțin acest obiectiv major trasat de Comisie dar, în același timp, acordă un ”răgaz de reflecție” Poloniei, urmând să rediscute problema la un nou summit, în iunie 2020.

(Citiți și: ”Eșec prezentat ca o victorie: Pactul Ecologic merge mai departe fără Polonia. Momentele-cheie ale Consiliului UE”)

Polonia, Ungaria și Cehia au manifestat încă din vara anului 2019 opoziție față de ideea unui pact climatic european, dar două compromisuri făcute de Comisie în decembrie au convins Ungaria și Cehia.

În primul rând, Comisia a acceptat să își modifice planul prezentat la Bruxelles în urmă cu două zile în ceea ce privește Fondul de Tranziție. Suma alocată inițial acestui fond de Ursula von der Leyen era de 35 miliarde euro, însă în documentul oficial aceasta crește la 100 miliarde euro.

O a doua concesie a fost făcută după momentul în care Consiliul a realizat că trebuie să asigure securitatea energetică a statelor membre și să le lase să aleagă singure ce tehnologii vor utiliza și care le este cel mai potrivit mix energetic. ”Nodul gordian” l-a reprezentat posibilitatea utilizării și dezvoltării în continuare a capacităților energetice nucleare.

Charles Michel propune ușoara creștere a contribuțiilor la bugetul UE

Președintele Consiliului European propune ușoara creștere a contibuțiilor naționale la bugetul comunitar, de la 1,067%, la 1,074% din PIB-ul european. Diferența, a calculat Valérie Hayer (grupul Renew din PE) este exact de 7,5 miliarde euro, cât bugetul anual al Fondului pentru Tranziție Justă.

Soluția ar putea mulțimi o serie de state, printre care și România, care dorea ca Fondul pentru Tranziție să fie alimentat cu ”bani noi”. Pe de altă parte, soluția ar putea ostiliza alte state, precum Germania și Olanda, care, din postura de contributori neți, refuză să trimită la Bruxelles mai mult de 1% din PIB-ul UE.

Noi nemulțumiri legate de Pactul ecologic vor apărea după data de 4 martie, când Comisia va prezenta proiectul Legii climatice, care va legifera inclusiv obiectivul de neutralitate a emisiilor de carbon pe continent. Un prim reper, anul 2030, până la care Comisia vrea să impună reducerea emisiilor cu 55%.