Prețul spot al energiei electrice cu livrare în ziua următoare a înregistrat luni un nou maxim istoric, de 1.041,63 de lei / MWh, pentru segmentul orei 21 din 10 august. Este al cincilea maxim istoric în lei în mai puțin de o lună pe piața spot (PZU) de la bursa OPCOM din București. Un maxim anterior l-a făcut pe ministrul Energiei să spună că scumpirea va ajunge și în facturile populației.
Totodată, prețul mediu pe întreaga zi de 138,94 euro / MWh este al doilea cel mai mare din UE și Serbia, potrivit EnergyLive.
Ungaria are un preț mediu egal cu al României și urmează celui din Grecia, la mică diferență. În general, țările din partea de sud a continentului au prețuri mai mari, din cauza cererii mai mari pe fondul caniculei.
O scumpire accelerată
Prețul spot, la care producătorii și mai ales furnizorii tranzacționează angro energia electrică pentru livrarea în ziua următoare, a înregistrat cel mai recent maxim istoric, de 1.031 de lei / MWh în 5 august, pentru livrarea în 6 august.
Era cu aproape 56% mai mare decât recordul (și el istoric) din 16 decembrie. Acum proporția scumpirii s-a mai redus, până la 34% față de aceeași referință.
În 5 august, România a înregistrat și cel mai mare preț spot mediu (161 euro) din Uniunea Europeană.
De ce se scumpește electricitatea la consumatorul final?
Duminică, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a admis că scumpirea se va vedea în facturile populației odată cu actualizarea contractelor de piață concurențială.
Totuși, contractele cu consumatorii casnici în vigoare sunt încheiate la un preț fix pe șase luni sau pe un an, și nu de la o zi pe alta.
Ministrul nu a mers mai departe, însă, și nu a riscat să spună în ce proporții ar fi normal să se reflecte piața spot, „pentru ziua următoare” (PZU), într-un contract pe termen de un an.
PZU este o piață de regularizare a efectelor unor evenimente neprevăzute, în timp ce prețurile din contractele pe un an pentru consumatorii finali ar trebui să fie rezultatul prețurilor la care furnizorii cumpără pe termene comparabile.
În schimb, Virgil Popescu nu a ezitat să constate o așa zisă parte bună a fenomenului, spunând că acesta va convinge mai mulți consumatori casnici să treacă pe piața concurențială, având în vedere că, dacă nu vor trece, vor plăti mai mult în regim de „serviciu universal”.
Liberalizarea completă a pieței electricității a fost, însă, realizată după un scenariu defectuos, cu reglementări insuficiente, a căror îmbunătățire ministrul Energiei a promis-o și nu a reușit-o.
De asemenea, absența unei campanii eficace de informare a făcut din consumatorii dezorientați o pradă ușoară a furnizorilor de electricitate.
Cauze conjuncturale și cauze fundamentale
Furnizorii de electricitate par să fi fost luați ei înșiși prin surprindere de scumpirea electricității și au apelat masiv la piața spot (de regularizare) pentru a compensa contractele insuficiente pe termen lung. Căci au și stat în expectativă, pentru a vedea în ce măsură consumatorii casnici optează pentru oferte concurențiale.
La începutul lunii iunie, însuși ministrul Energiei acoza coportamentul furnizorilor: „Dacă tu, funizor, nu ai avut grijă să-ți iei energia în anul 2020 pentru 2021, știind că se liberalizează, ai portofoliu mare de clienți, şi vii şi spui în cursul anului acesta că nu ai curent, cumperi de pe piaţa zilei următoare, când anul acesta, fiind o cerere mare de energie și de gaz, preţul este mai mare, înseamnă că nu ai avut un comportament normal, ai avut un comportament speculativ, așteptând ca până la sfârșitul anului să se întâmple ceva”.
(Citiți și: „Furnizorii de electricitate, suspectați de ministrul Energiei că au format un cartel ca răspuns la liberalizarea pieței”)
Dar ministrul Energiei se pare că s-a mulțumit și atunci doar să constate și să paseze problema la Consiliul Concurenței.
Apoi, la jumătatea lunii iunie, cel mai mare furnizor de pe piața concurențială, Getica 95 Com, și-a declarat insolvența șia cerut protecția legii față de creditori. Getica 95 Com și-a explicat insolvența prin „lipsa de lichiditate și degradarea situației financiare, cauzate de oprirea finanțării”. De ce ar opri, însă, finanțarea o bancă?
(Citiți și: „Insolvența îi amenință și pe alți furnizori de electricitate în afară de Getica 95 Com – ministrul Energiei”)
La rândul lor furnizorii invocă scumpirea explozivă a certificatelor (permiselor) de emisii de gaze de seră, la care a contribuit politicile (mai ales ale Comisiei Europene) de descurajarea a folosirii combustibililor fosili.
Certificatele s-au scumpit, e drept, dincolo de capacitatea de estimare a furnizorilor, deși politica Comisiei era cunoscută.
Și producătorii români de electricitate din resurse fosile și-au scumpit ofertele, din aceeași cauză.
Totuși, scumpirea certificatelor de emisii este parțial responsabilă de volatilitatea pe PZU, având în vedere că o mare parte din electricitatea consumată în această vară a venit de la Hidroelectrica.
În fine, trebuie menționat că unul din maximele istorice a fost înregistrat atunci când una din unitățile de la Centrala Nucleară de la Cernavodă s-a oprit neprevăzut, din cauza unei defecțiuni din arfara circuitului nuclear.
