Dobânda medie la care s-a împrumutat România în luna iunie a urcat la 8,74% pe an, cu 0,9 puncte procentuale în plus față de mai, de departe cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.
Mai îngrijorător e că România se împrumută mult peste costurile statelor din regiune, care se confruntă cu aceleași dificultăți economice – în principal criza energetică și creșterea inflației – și care au dobânzi de referință mult mai mari decât România în dorința de-a tempera inflația.
Deși nivelul inflației din România nu este departe de cel al altor state din Europa Centrală și de Est, iar dobânda de politică monetară a BNR era în iunie mult sub cea a băncilor centrale din regiune, costurile de împrumutul ale României erau semnificativ mai mari.
Costurile la care se împrumută România pe termen lung, un indicator al încrederii pe care investitorii îl au cu privire la direcția în care se îndreaptă economia, s-au mai mult decât dublat în ultimul an, fiind de doar 3,24% la nivelul lunii iulie 2021, potrivit datelor Eurostat.
Creșterea de aproape un punct procentual în iunie a fost cea mai mare din regiune. Ungaria, care în aprilie se apropiase la o diferență de doar două puncte de bază de costurile de împrumut ale României a reușit să țină situația mai bine sub control în lunile ce au urmat. Astfel, deși dobânzile au crescut cu 75 de puncte de bază în iunie, acestea s-au menținut sub 8% pe an. În Polonia și Cehia, dobânzile au urcat în iunie cu circa 50 de puncte de bază, în linie cu cele din Germania, referința europeană.
Cum se explică diferența dintre costurile de finanțare
Evoluția dobânzilor la titlurile de stat este influențată de evoluția mai multor indicatori-cheie. O parte dintre aceștia s-au deteriorat încă de dinainte de război, explicând de ce costurile de împrumut ale României erau peste cele din regiune chiar și înainte.
Ratingul este probabil unul dintre cei mai urmăriți indicatori, în special de investitorii străini. România a împrumutat deja peste 31 de miliarde de lei prin trei ieșiri pe piețele financiare externe. Ratingul României, pe ultima treaptă recomandată investițiilor, este cel mai slab din regiune, Ungaria fiind aproape de noi din această perspectivă.
(Citește și: ”Cum calculează piața și investitorii dobânzile României și de ce ne țin campioni la costurile de împrumut”)
Poziția fiscal-bugetară este la rândul său precară. România era în procedură de deficit bugetar excesiv încă de dinainte de izbucnirea pandemiei, iar prognozele de deficit pentru 2022 sunt cele mai slabe din regiune.
La deficitul de cont curent, situația extrem de periculoasă în care se află România este unică în regiune, procentul de 7% din PIB din 2021 fiind dublu față de cel al Ungariei, care pandemia a dus-o pe un minus de 3% din PIB anul trecut, dar care în mod obișnuit se bucură de excedent de cont curent.
Inflația și dobânda de politică monetară sunt ceilalți doi indicatori cheie urmăriți de analiști.
Și încă n-am văzut nimic: iulie a adus și mai multe vești proaste
Creșterile de prețuri din iunie au determinat noi mișcări din partea băncilor centrale din regiune în iulie.
Banca Națională a României (BNR) a surprins, la rândul său, piețele printr-o majorare de o sută de puncte de bază a dobânzii de politică monetară, la ședința din iulie, la 4,75% pe an. â
(Citește și: ”Mugur Isărescu, o privire spre economie: Stagflația, cel mai mare pericol / Prognozele din mai – revizuite în sens pesimist / Soluția: PNRR”)
După o creștere spectaculoasă a dobânzilor în iunie, de 185 de puncte de bază, Banca Națională a Ungariei a uimit din nou investitorii cu o majorare de 200 de puncte de bază a dobânzii cheie, care se află în prezent la nivelul de 9,75% pe an, record regional.
Polonia a mai majorat dobânzile cu 50 de puncte de bază în iulie, la 6,5%. În Cehia, situația a fost ceva mai complicată, din cauza schimbării conducerii băncii centrale de acolo și a viziunii noului guvernator cu privire la politica dusă de predecesorul său.
De ce contează dobânzile
Dacă datoria publică nu reprezintă altceva decât împrumuturi rostogolite la nesfârșit, la care se adaugă anual noi împrumuturi echivalente cu deficitul bugetar, dobânzile sunt un cost care se regăsește anual în bugetul public.
La începutul lui 2022, guvernul a estimat că va plăti în acest an dobânzi în valoare de 19,9 miliarde de lei. Estimarea a fost, cu certitudine, prea optimistă, în special având în vedere execuția din primele cinci luni.
(Citește și: ”Execuţia la 5 luni: Inflația și criza din energie salvează deficitul bugetar”)
La nivelul lunii mai, statul plătise deja 10,9 miliarde de lei, echivalentul a 0,8% din PIB, pe dobânzile aferente datoriei publice, în creștere cu 54,3% față de primele cinci luni din 2021.
Nivelul ridicat al dobânzilor la care se împrumută statul în 2022 este cu atât mai îngrijorător cu cât suma pe care trebuie să o împrumute în acest an este cu 7% mai mare decât cea din 2021.
Statul trebuie să împrumute 145,4 miliarde de lei pentru a finanța deficitul bugetar și pentru a refinanța (rostogoli) împrumuturile mai vechi care ajung la scadență.
***
