Stagflația este cel mai mare pericol la adresa economiei globale și locale, a avertizat, miercuri, guvernatorul BNR Mugur Isărescu, precizând că noile date economice indică un avânt și mai accelerat a inflației din România, pe o perioadă și mai lungă de timp decât sugerau prognozele anterioare.
Guvernatorul a precizat că în acest context complicat, marcat de criza din energie – un factor inflaționist, dar și recesionist –, dozajul politicii monetare este foarte important, deoarece un pas prea mare ar putea duce la recesiune, de nedorit având în vedere fragilitatea economiei locale.
Dacă anterior Mugur Isărescu a dat de înțeles că inflația și dobânda-cheie a BNR s-ar putea întâlni în jurul a 5%, acum guvernatorul consideră că procentul a fost prea ”optimist”.
În opinia sa, fondurile europene din cadrul PNRR ar putea reprezenta o soluție pentru această situație dificilă.
(Citiți și: ”BNR – acțiune în forță: crește dobânda cheie cu 1pp. De ce poate face asta, ce înseamnă asta”)
”Stagflația (este cel mai mare risc la adresa economiei globale, n.r.). Eu am trăit anii ’70. Eram tânăr cercetător. A fost foarte greu. A durat zece ani atunci. În sfârșit, a fost și altă situație, șocul a fost după mine, mai mare, decât cel actual. Atunci țițeiul a sărit de la mai puțin de un dolar barilul spre zece. Din punct de vedere economic și al teoriilor monetare și fiscale nu poți să ieși ușor dintr-un șoc care în același timp este și inflaționist, dar este și recesionist”, a declarat Mugur Isărescu, miercuri, în cadrul conferinței de presă în care a explicat deciziile de politică monetară adoptate de CA-ul BNR.
Conducerea BNR a decis majorarea dobânzii cheie de politică monetară cu un punct procentual, la 4,75% pe an, spre surprinderea analiștilor, care se așteptau la o creștere de doar 75 de puncte de bază.
Până unde și până când vor crește prețurile
Noile estimări ale BNR indică o înrăutățire a perspectivelor privind inflația, față de estimările prezentate în mai, cu ocazia prezentării Raportului asupra inflației.
”Așa cum reiese și din comunicat, ne situăm deja pe o traiectorie mai înaltă a inflației. Și prelungită, și ceva mai înaltă față de cea de la raportul privind inflația. Inflația este mai mare decât s-a anticipat, factorii sunt bine prezentați în comunicat”, a explicat guvernatorul.
Astfel, potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să crească până la mijlocul trimestrului III, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel moderat peste valorile prognozate în luna mai pe orizontul scurt de timp.
”Determinante pentru înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de prețurile combustibililor, gazelor naturale și energiei electrice – chiar și în contextul aplicării schemelor de sprijin și al manifestării unor efecte de bază –, precum și de prețurile alimentelor procesate, în principal sub influența ascensiunii mai puternice a cotațiilor țițeiului, produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate. Efecte inflaționiste suplimentare sunt așteptate și de pe segmentul prețurilor administrate, inclusiv ca urmare a scumpirii biletelor CFR, precum și de pe cel al produselor din tutun, pe fondul majorării accizei specifice”, se arată în comunicatul BNR.
Până unde vor urca dobânzile
Guvernatorul BNR a precizat că strategia băncii centrale se menține aceeași, ”văzând și făcând”.
”Așteptăm ca pe măsură ce inflația merge în jos și noi în sus cu dobânzile să ne întâlnim undeva. De asta am sugerat 5%, probabil că am fost optimist”, a comentat Mugur Isărescu. El a precizat că speră ca într-un an, dobânda BNR să ajungă din urmă inflația (care ar trebuie să revină pe un trend descendent până atunci).
Întrebat în ce măsură decalajul dintre dobânzile din România și cele din regiune ar putea ridica semne de întrebare investitorilor, guvernatorul a precizat că ”nu au intrat zilele în sac”, precizând că noi majorări vor avea loc și la următoarele ședințe de politică monetară.
El a punctat totodată că dobânzile din piață nu sunt foarte diferite în regiune, chiar dacă ratele cheie sunt.
”Nu putem să ne depărtăm foarte mult cu ratele de dobândă din România de țările vecine pentru că investitorii internaționali ne judecă de undeva de sus și nu de fiecare dată au în vedere aceste particularități. Ei simplifică lucrurile. Noi n-am fost niciodată foarte lăudați mai ales la rating și la riscuri. Tot timpul avem o notă sub ceilalți. Când vă uitați la decalaj uitați-vă și ratele dobânzilor din piață și veți vedea că sunt foarte apropiate”, a detaliat Mugur Isărescu.
Cât va rezista economia
O majorarea prea rapidă a dobânzilor nu este de dorit având în vedere consecințele negative pe care le-ar putea avea, a mai avertizat guvernatorul.
”Este foarte important dozajul, să calibrezi politica monetară de așa natură încât să eviți o recesiune. Probabil că va fi greu de evitat, nu numai la noi, în lume, dar la noi ar apărea două dificultăți în plus. Prima, partea fiscal-bugetară, avem deja un deficit fiscal mare, n-ai cum să mai faci corecția bugetară pe recesiune. Veniturile scad foarte mult în perioade de recesiune. Nu poți nici să majorezi impozitele că accentuezi recesiunea. Sunt momente dramatice în ceea ce privește mixul de politici într-o asemenea situație”, s spus Mugur Isărescu.
Un alt factor important este modul în care afectează aceste decizii companiile.
”La nivel micro, o firmă, din cauza scăderii activității economice trebuie să facă față unei cereri mai scăzute, costuri mai ridicate, de la energie și mai vine și politica monetară care adaugă costuri. Și aici e necesar să facem un dozaj fin. În consecință, mergem și noi văzând și făcând. Dozajul, calibrarea politicii monetare este foarte bună și combinația cu politicile fiscale și alte politici”, a conchis guvernatorul.
Soluția
Guvernatorul BNR a dat asigurări că acțiunile băncii centrale vizează evitarea unor eventuale măsuri de austeritate.
”Încercăm să le evităm (măsurile de austeritate. Și criza actuală are un alt specific decât cea din 2007-2008-2009-2010. A naviga între inflație și recesiune când ai asemenea șocuri care sunt în același timp și inflaționiste și recesioniste, nu este o treabă ușoară. Calibrarea politicii monetare și mixul de politici este foarte important. O cheie sunt acești bani europeni”, a comentat Mugur Isărescu.
El a precizat că banii din fondul NextGeneration sunt anticiclici, respectiv stimulează economia, dar fără să genereze inflație.
”Foarte important este PNRR. Aceste cheltuieli nu sunt inflaționiste și sunt investiții care îți creează locuri de muncă, activitate economică.”
”Este vital ca aceste resurse sa fie valorificate la maximum.”, se punctează și în comunicatul conducerii BNR.
În ședința din 6 iulie 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât:
- majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75 sută pe an, de la 3,75 la sută pe an, începând cu data de 7 iulie 2022;
- majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75 la sută pe an, de la 4,75 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 3,75 la sută pe an, de la 2,75 la sută;
- păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
- menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
***
