Dezbaterea legată de reforma sistemului de pensii – plus cea legată de renegocierea diverselor componente ale planului național de redresare – a acaparat atenția guvernului, care scapă din vedere alte jaloane din PNRR.
În mai 2023, România ar fi trebuit să atingă, de la începutul implementării PNRR, un număr de 164 de ținte și jaloane. A îndeplinit însă doar 92 (adică 56% din obligații), restul de 72 fiind încă în derulare, blocate sau bifate doar ”din pix”, unele fără să răspundă cerințelor europene.
Nu toate jaloanele restante produc impact emoțional la fel de important ca discuția pe pensii, dar sunt în egală măsură esențiale pentru atragerea banilor alocați prin PNRR.
Odată cu aprobarea PNRR, Guvernul României s-a angajat formal să respecte un calendar de atingere a unor ținte și jaloane.
(Citește și: ”VIDEO: Valentin Lazea, economist șef al BNR: Cel mai bun program de țară e PNRR”)
Acestea au termene relativ precise, la nivel de trimestre, evaluarea Comisiei Europene pe aceste ținte și jaloane făcându-se la fiecare cerere de plată. Iar dacă Comisia nu validează aceste ținte atunci și tranșele de bani întârzie, sau sunt blocate.
Relația jaloane-bani: cât puteam primi până acum, cât am primit de fapt
În acest moment, situația intrării banilor din PNRR este următoarea (neschimbată din octombrie 2022):
3,7 miliarde euro din prefinanțare, virați odată cu aprobarea PNRR + 2,6 miliarde euro pentru Cererea de Plată nr.1. Total= 6,3 miliarde euro
Dacă ar fi fost respectat ritmul optim de depunere a cererilor de plată (2 cereri pe an) și dacă jaloanele ar fi fost îndeplinite, situația intrării banilor în țară ar fi trebuit să arate astfel:
3,7 miliarde euro din prefinanțare, virați odată cu aprobarea PNRR + 2,6 miliarde euro pentru Cererea de Plată nr.1 + 2,8 miliarde euro pentru Cererea de Plată nr.2. Total= 9,1 miliarde de euro.
Dar cererea de plată 2 NU este încă aprobată din cauza neîndeplinirii unor ținte și jaloane aferente anului 2022.
La care s-ar fi putut adăuga, arată Monitor PNRR (instrumentul realizat de USR pentru monitorizarea implementării planului) banii aferenți cererii de plată 3 (2,6 miliarde euro), dependentă de reforma pensiilor, bani cu care am fi acoperit deja aproape toate investițiile demarate deja.
Situația jaloanelor restante
Privind retrospectiv, guvernul și-a făcut cel mai bine treaba în T1 2022, când a îndeplinit 19 din cele 24 de jaloane și ținte aferente acestui trimestru.
Cea mai slabă implementare a PNRR a fost în T3 2022, când au fost îndeplinite doar 9 din cele 24 de ținte și jaloane aferente acestui trimestru.
În ceea ce privește jaloanele/țintele ce trebuiau îndeplinite în T1 2023 situația e următoarea: Niciuna din cele 13 obligații nu a fost atinsă.
Jaloanele/țintele aferente T1 2023 sunt:
- Adoptarea conceptului de proiect pentru lucrările de modernizare a protecției împotriva inundațiilor Responsabil: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
- Instituirea unor scheme de certificare în domeniul performanței energetice a clădirilor. Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
- Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului legislativ, implementarea Strategiei naționale privind hidrogenul. Responsabil: Ministerul Energiei
- Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal (Legea nr. 227/2015) și a legislației de extindere a impozitării ecologice. Responsabil: Ministerul Finanțelor
- Intrarea în vigoare a noii legi privind sistemul de pensii, care înlocuiește dispozițiile Legii nr. 127/2019. Responsabil: Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Casa Națională de Pensii Publice
- Intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
- Semnarea contractelor pentru lucrările de restaurare/renovare a siturilor incluse în cele 12 rute culturale. Responsabil: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Compania Națională de Investiții SA, Ministerul Culturii
- Semnarea contractelor pentru lucrările de construcție ale muzeelor. Responsabil: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Culturii, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
- Intrarea în vigoare a legii privind statutul lucrătorilor din sectorul cultural. Responsabil: Ministerul Culturii
- Semnarea contractelor de finanțare pentru proiecte privind accesul la cultură în zone defavorizate. Responsabil: Ministerul Culturii, Administrația Fondului Național Cultural
- Semnarea contractelor pentru înființarea, echiparea și operaționalizarea de servicii complementare pentru grupurile defavorizate.Responsabil: Ministerul Educației
- Utilizatorii Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic MATE care au fost formați. Responsabil: Ministerul Educației
- Publicarea și implementarea unui plan de măsuri de reformare a guvernanței, inclusiv a programului de formare și îndrumare pentru manageri și inspectori. Responsabil: Ministerul Educației
Reforma pensiilor: blocaj pe linie
Un exemplu al haosului în care se află acum implementarea PNRR: în spațiul public încă se vorbește de reforma pensiilor speciale, care ar fi trebuit finalizată de anul trecut, fiind jalon aferent T4 2022.
Între timp, guvernul tocmai a ratat și reforma sistemului public de pensii, jalon aferent T1 2023.
(Citește și: ”Rezultatul negocierilor București-Bruxelles pe PNRR: nu se schimbă nimic, rămâne cum s-a stabilit”)
Potrivit jalonului din PNRR, până în martie 2023 ar fi trebuit să avem în vigoare o nouă lege a pensiilor. În acest moment, mai 2023, Guvernul are un proiect și a promis trimiterea unui proiect de lege în septembrie.
În același timp, jalonul legat de sustenabilitatea Pilonului 2 de pensii, care face parte din Cererea de Plată nr.2, a fost trimis înapoi la București pentru a fi modificat.
Cererile de plată, așteptăm să aflăm cât va fi pierderea
Ultima cerere de plată depusă de România este Cererea numărul 2, care corespunde țintelor și jaloanelor din Trimestrul 1 și Trimestrul 2 ale anului trecut, 2022. A fost depusă la 15 decembrie 2022, iar Comisia a indicat, la o primă evalure, 25 jaloane (dintr-un total de 51) care nu corespundeau minimal cerințelor din PNRR.
(Citește și: ”Două jaloane din Cererea a 2-a de plată din PNRR, ratate – anunț oficial al MIPE”)
În acest moment, România este în înăuntrul perioadei de 6 luni în care mai poate corecta erorile din cererea de plată 2 fără să piardă bani. Probabil, Comisia va reține în jur de 1 miliard de euro (în cea mai optimistă variantă) din cererea 2 dacă lucrurile nu se schimbă în următoarele 2 luni și jumătate.
Cererea 3 de plată (care include jaloanele privind reforma pensiilor speciale și pe cea a guvernanței la companiile de stat) nu este trimisă la Bruxelles pentru că Guvernul știe că nu are nicio șansă să-i fie aprobată.
(Citește și: ”Document oficial: Coaliția știe că nu va face reformele din PNRR și că vom primi doar 1,9 mld. euro în acest an”)
Efect pe investiții
Întârzierea cu care depunem cererile de plată, întârzierile cu care acestea sunt evaluate din cauza neîndeplinirii corecte a jaloanelor, conduc la primirea banilor cu întârziere fiind astfel influențat fluxul de bani pentru investiții.
Numai pe investițiile majore au fost semnate contracte de peste 10 miliarde de euro, dar banii primiți pînă acum nu acoperă această sumă. Situația bugetară complicată nu permite guvernului să susțină din venituri proprii investiții din PNRR.
Conform Regulamentului MRR, există obligația de a angaja 70% din valoarea componentei de granturi (aprox. 12 miliarde euro, valoare recalculată) până la finalul lui 2022.
Iar toate investițiile de până la totalul alocat din PNRR vor trebui finalizate până în 2026.
***
Urmărește-ne pe Google News
