miercuri

12 iunie, 2024

30 martie, 2023

România a demarat procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru actualizarea PNRR, astfel încât lista de investiții să atingă plafonul actualizat al sumei alocate.
Asta înseamnă tăieri de 2,1 miliarde euro față de suma alocată inițial de Bruxelles PNRR-ului României, după ce bugetul a fost diminuat ca efect al performanței economice înregistrată de România în 2021.

Ministrul Marcel Boloș a declarat pentru CursDeGuvernare că a trimis la Bruxelles un prim draft cu propunerile României și că negocierile se vor finaliza până în luna iunie.

Lista cu proiectele pe care România vrea să le scoată de la finanțare prin PNRR a fost realizată pe baza propunerilor formulate de ministerele de linie.


”Este foarte posibil ca această listă să fie modificată în timpul negocierilor cu Comisia Europeană, încă nu știm opiniile Comisiei”, spune Marcel Boloș.

La ce renunță ministerele

Ministrul Boloș are dreptate, Comisia urmând foarte probabil să ridice obiecții din cauza faptului că unul dintre ministerele care au avansat reduceri de fonduri PNRR renunță nu doar la investiții, ci și la reforme.

E vorba de Ministerul Sănătății, care a propus renunțarea la 3 reforme (esențiale pentru sistem) și 2 investiții, în total aproape 1 miliard de euro:

  • Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate – 70 milioane euro
  • Dezvoltarea capacității de investiții în infrastructură sanitară – 30 milioane euro
  • Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate – 80 milioane euro
  • Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești – 314 milioane euro
  • Crearea sistemului de eHealth și telemedicină – 400 milioane euro

Ministerul Educației renunță la 2 investiții:

  • Cursuri de formare a utilizatorilor Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic al mecanismului de avertizare timpurie (MATE) și intervenții sistemice pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii – 43 milioane de euro
  • Dezvoltarea a 10 consorții regionale și dezvoltarea și dotarea a 10 campusuri profesionale integrate – 338 milioane de euro

Ministerul Energiei renunță la investiția în hidrogen și la extinderea/modernizarea conductelor de gaze:

  • Infrastructura de distribuție a gazelor din surse regenerabile (utilizând gazele naturale în combinație cu hidrogenul verde ca măsură tranzitorie), precum și capacitățile de producție a hidrogenului verde și/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice – 515 milioane de euro

Ministerul de Interne renunță la o investiție:

  • Carte de identitate electronică și semnătura digitală calificată – 200 milioane de euro.

Ministerul Digitalizării renunță la o investiție:

  • Digitalizarea sectorului organizațiilor neguvernamentale – 10,3 milioane de euro

Ministerul Administrației renunță la o investiție:

  • Platforme digitale privind transparentizarea legislativă, debirocratizarea și simplificarea procedurală destinate mediului de afaceri. – 14 milioane de euro

Ministerul Antreprenoriatului renunță la o investiție:

  • Crearea de structuri parteneriale între administrația publică locală și societatea civilă – 20 milioane de euro

Ministerul Economiei renunță la o investiție:

  • Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare – 500 milioane de euro

Marcel Boloș: E prima și ultima șansă să tăiem corect. Cred că ar trebui să ne raportăm doar la capacitatea de implementare a investițiilor asumate

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene nu pare foarte fericit cu propunerile primite, dar spune că trebuie să țină cont de ce vor ministerele.

(Citește și: ”VIDEO: Valentin Lazea, economist șef al BNR: Cel mai bun program de țară e PNRR”)

”Este prima și ultima șansă de a tăia corect. Cred că trebuie să fim realiști și reducerile să le operăm după un singur principiu, după capacitatea de implementare. Putem să realizăm o investiție angajată până în 2026? Dacă da, foarte bine, dacă nu, să renunțăm la ea. Să fim onești, aici există riscuri, la capacitatea de implementare. Să le admitem și să acționăm. Altfel, riscăm să pierdem bani de două ori: acum, când renunțăm benevol la ceva, și mai târziu, dacă se va dovedi că nu putem să finalizăm un proiect. Cu alte cuvinte, să tăiem ce nu putem face”, spune Marcel Boloș.

Ministrul a precizat că reducerile vor fi făcute proporțional, atât din componenta de granturi, cât și din componenta de creditare.

Marcel Boloș a insistat că există și riscul ca reducerile să afecteze bugetele coordonatorilor de reforme și investiții, cu efecte negative suplimentare.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: