Miniștrii Boloș și Budăi merg la Bruxelles pentru a discuta despre pensiile speciale și celelalte jaloane care pun în pericol PNRR-ul

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, și ministrul Muncii, Marius Budăi, vor discuta marți, la Bruxelles, despre jaloanele ratate de care depind cererile de plată 2 și 3 din PNRR. Pentru cerea a doua a rămas de rezolvat o parte din problema decarbonizării, iar pentru cea de-a treia este în impas reforma pensiilor speciale.

”Suntem o echipă guvernamentală şi trebuie să mergem împreună şi participăm împreună, vă confirm acest lucru. Marţi avem întâlnirea cu Comisia Europeană pentru a relua practic discuţiile pe tema pensiilor speciale şi a vedea care sunt solicitările suplimentare pe care Comisia le are, mai ales pentru ceea ce înseamnă cererea de plată numărul 3, unde avem reforma pensiilor speciale, reforma guvernanţei corporaţiilor de stat. Avem de pus în aplicare jalonul cu ceea ce înseamnă decarbonizarea. Deci toate acestea sunt piese grele pentru ceea ce înseamnă încasarea banilor pentru cererea de plată numărul 3 şi care necesită un efort comun guvernamental”, a declarat Marcel Boloş, sâmbătă seara, citat de News.ro.

(Citește și: „Renegocierea PNRR – pensiile speciale și sporurile bugetarilor, pe listă: draftul va fi trimis la Comisie în acest weekend„)

Criteriile pentru reforme sunt dure și presupun restructurarea sistemului de chletuieli publice

”Aşa cum am încercat să explic de fiecare dată, rolul ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene este de a asigura predictibilitate. Aşa cum precizam, criteriile mai ales pentru reforme nu sunt deloc uşoare. Sunt chiar dure pentru România şi care presupun o restructurare a sistemului de cheltuieli publice pe care îl are România şi care în spate au bugete importante şi fonduri alocate din bugetul de stat”, a spus Boloş.

(Citește și: „Document oficial: Coaliția știe că nu va face reformele din PNRR și că vom primi doar 1,9 mld. euro în acest an„)

Guvernul dorește să nu existe plafon, raportat la PIB, pentru cheltuielile cu pensiile

”Avem simulările făcute pe ceea ce înseamnă evoluţia ulterioară a volumului de cheltuieli generată de sistemul de pensii general, cât şi evoluţia PIB pe perioada celor 50 de ani de zile pe care îi avem în conţinutul jalonului ca şi perioadă de constrângere şi sigur, misiunea noastră este ca să convingem Comisia ca acest indicator să fie înlocuit tot cu unul de disciplină financiară, dar care să nu limiteze aceste cheltuieli, încât Guvernul să aibă posibilitatea de a lua decizii privind ajustarea pensiilor sau majora chiar, fără ca să fie ţinut de ponderea aceasta pe care am menţionat-o de 9,4 la sută din PIB pe o perioadă de 50 de ani de zile”, a mai adăugat Marcel Boloş.

Minsitrul MIPE nu s-a referit pensiile speciale, cele care urcă cu peste 0,8% ponderea pensiilor în PIB. De altfel, România are încă o marjă suficient de mare până la atingerea pragului maxim, de 9,4% din PIB, dacă se elimină pensiile speciale. În prezent, pensiile acordate pe principiul contributitivității, pe care Comisia Europeană îl dorește generalizat, fără excepțiile actuale, este în jurul a 7% din PIB.

(Citește și: „Două țări, două reforme ale pensiilor: Ce a vrut să evite Franța și ce nu vrea să evite România„)

****