marți

16 iulie, 2024

7 septembrie, 2023

În câteva zile va fi semnată cererea de finanțare pentru modernizarea platformei informatice a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, operațiune ce va costa aproximativ 100 de milioane de euro, fonduri PNRR, a anunțat președintele CNAS, Andrei Baciu.

Acesta spune că problemele de funcționare ale platformei provin din subdimensionarea sistemului, care nu poate susține numărul actual de accesări.

În momentul dezvoltării sistemului, 2012, existau 7.000 de furnizori de servicii medicale conectați în platformă, în timp ce acum sunt de șase ori mai mulți – circa 42.000.


Mai mulți oficiali ai CNAS au ajuns în fața justiției pentru modul în care s-a făcut informatizarea Casei.

„Știți pentru câți furnizori de servicii medicale a fost gândit acest sistem inițial? Adică în primul rând serverele și softul din spate. Pentru 7.000 de furnizori de servicii medicale. Astăzi sunt 42.000, de 6 ori mai mult. Practic, volumul pe care trebuie să-l facă ceva făcut în 2012 în domeniul IT, în care lucrurile au evoluat… gândiți-vă numai ce telefon avea fiecare dintre noi în 2012, cum arată azi.  Sunt tehnologii care nu pot duce volumul de muncă de astăzi. Pentru 7.000 ar putea să funcționeze. Știți câte servicii medicale sunt acordate în medicina primară, în medicina de familie și care se fac în acest sistem, pe un an de zile? Sunt 68 de milioane de consultații și servicii medicale. Asta este doar o simplă chestiune”, a explicat Andrei Baciu, la Digi24.

Sistemul a avut însă sincope imediat după punerea în funcțiune, așa cum a relatat CursdeGuvernare în toți acești ani.

„Nu este numai cardul cel care face dificil de multe ori accesul, pe motive tehnice, este întreg sistemul din spate care trebuie actualizat. La mijlocul lunii septembrie este deadline-ul pentru semnarea cererii de finanțare pentru proiectul de 100 de milioane de euro care presupune modernizarea sistemului, a platformei informatice. O parte importantă sunt pentru partea hardware – servere și toată tehnologia care să țină tot sistemul informatic – și cealaltă parte este pentru dezvoltarea acestui nou soft. Sunt bani din PNRR, din proiectul de digitalizare”, a mai explicat Andrei Baciu. 

400 de milioane de euro, digitalizarea Sănătății prin PNRR


Digitalizarea Sănătății este cuprinsă în Componenta 7 – Transformarea digitală – I3 Realizarea sistemului de eHealth și telemedicină, din PNRR. Această componentă totalizează 400 de milioane de euro.

Potrivit anexei, cele 400 de milioane, fără TVA, ar urma să fie distribuite aproximativ în felul următor:

  • 100 de milioane pentru Redimensionare, standardizare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate (PIAS).
  • 100 milioane euro – Investiții în sistemele informatice și în infrastructura digitală a unităților sanitare publice.
  • 100 milioane de euro pentru Telemedicina și sisteme mobile de monitorizare a pacienților.
  • 70 de milioane de euro – Digitalizarea instituțiilor cu atribuții în domeniul sanitar aflate în subordinea Ministerului Sănătății.

Prima întâlnire a Grupului Tehnic de lucru pentru elaborarea Strategiei Naționale de Digitalizare în Sănătătate, în august

Prima întâlnire a Grupului Tehnic de Lucru pentru elaborarea Strategiei Naţionale de Digitalizare în Sănătate şi a Planului de Acţiune pentru România a avut loc abia pe 7 august anul acesta. , care a reunit reprezentanţi ai instituţiilor relevante din domeniul medical şi cel al digitalizării, a anunțat, duminică, Ministerul Sănătăţii printr-un comunicat.

În cadrul întâlnirii au fost descrise obiectivele generale şi cele specifice pentru elaborarea primei strategii naţionale de digitalizare în sănătate, aliniată cu liniile de finanţare europeană disponibile până în 2030.

„Digitalizarea sistemului medical reprezintă o tranziție importantă către utilizarea celor mai moderne tehnologii”, declara atunci ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Utilizarea electronică a datelor, interoperabilitatea, telemedicina și alte soluții digitale de management clinic vor duce la creșterea accesului la servicii de sănătate, la îmbunătățirea serviciilor medicale, reducerea erorilor, optimizarea managementului și a planificării resurselor în sănătate, a explicat ministrul Rafila.

Foști președinți CNAS condamnați sau judecați pentru fapte de corupție legate de informatizarea Casei

Lucian Duţă, fost preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a fost condamnat definitiv, anul trecut, la șase ani de închisoare cu executare, pentru că a primit o mită de 6,3 milioane euro, în schimbul acordării unui contract din bani publici către două firme de software.

DNA l-a acuzat, printre altele, că ar fi primit mită în legătură cu încheierea şi derularea unui act adiţional la contractul pentru realizarea unui parteneriat pentru proiectarea, construirea şi operarea unui sistem informatic unic integrat al asigurărilor de sănătate din România.

De asemenea, el ar fi primit bani în legătură cu încheierea şi derularea unui acord-cadru de servicii ce avea ca obiect furnizarea soluţiei informatice de implementare a Cardului Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate şi interconectarea acestora cu Sistemul Informatic Unic Integrat.

De asemenea, foștii președinți CNAS Vasile și Irinel Popescu pentru că ar fi luat mită de la companii ce s-au ocupat de informatizarea CNAS.

Irinel Popescu a fost trimis în judecată în martie 2021, fiind acuzat de abuz în serviciu și luare de mită, fapte ce ar fi fost săvârșite, susțin procurorii DNA, în perioada scurtă în care a fost președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), în 2009. Inculpat în același dosar este și predecesorul profesorului Irinel Popescu la conducerea CNAS, Vasile Ciurchea.

Acuzațiile sunt pentru fapte din perioada 2007-2009, respectiv pentru modul în care au fost încheiate patru acte adiționale la contractul de informatizare a CNAS, prin care au fost achiziționate servicii de asistență tehnică și instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) și pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP). Procurorii DNA susțin că serviciile achiziționate de la HP România SRL (în prezent Enterprise Services România SRL) prin aceste acte adiționale s-ar fi făcut la prețuri supraevaluate și că acestea nu erau prevăzute în contractul inițial, prejudicial produs CNAS fiind estimat la aproape 8,4 milioane de euro.

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. „…președintele CNAS, Andrei Baciu.

    Acesta spune că problemele de funcționare ale platformei provin din subdimensionarea sistemului, care nu poate susține numărul actual de accesări.”
    Un sistem carpit, care va fi in permanenta o mare carpeala si nu va functiona niciodata, asa cum ar trebui !
    Trebuia gandit si solicitat / cumparat un „sistem deschis”, adaptabil la moderizarile si up-gradari-le firesti, in cazul unor astfel de platforme. Asa se vor pompa mereu o gramada de bani, unor firme de smecheri informaticieni, care vor improviza solutii de scurta durata, din care ei vor trai in permanenta bine (ca in bancul cu avocatul batran si fiu’su), iar doctorii si asiguratii isi vor manca sufletul cu mizeria de sistem, in loc sa trateze pacientii si in loc sa doteze spitalele cu echipamente performante, din banii aruncati pe fereastra cu aceasta platforma informatica, prost gandita si nefunctionala.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. „…președintele CNAS, Andrei Baciu.

    Acesta spune că problemele de funcționare ale platformei provin din subdimensionarea sistemului, care nu poate susține numărul actual de accesări.”
    Un sistem carpit, care va fi in permanenta o mare carpeala si nu va functiona niciodata, asa cum ar trebui !
    Trebuia gandit si solicitat / cumparat un „sistem deschis”, adaptabil la moderizarile si up-gradari-le firesti, in cazul unor astfel de platforme. Asa se vor pompa mereu o gramada de bani, unor firme de smecheri informaticieni, care vor improviza solutii de scurta durata, din care ei vor trai in permanenta bine (ca in bancul cu avocatul batran si fiu’su), iar doctorii si asiguratii isi vor manca sufletul cu mizeria de sistem, in loc sa trateze pacientii si in loc sa doteze spitalele cu echipamente performante, din banii aruncati pe fereastra cu aceasta platforma informatica, prost gandita si nefunctionala.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: