Guvernul a aprobat în ședința sa de miercuri Programul național de investiții în infrastructura de sănătate, cu 49 de obiective, o parte putând fi finanțate din fondurile alocate României pentru PNRR.
Potrivit Țintei 377 aferente Componentei 12 – Sănătate din PNRR, România trebuie să realizeze minim 25 de investiții din lista predefinită de 49.
O condiție esențială: investițiile derulate prin PNRR trebuie finalizate până în decembrie 2026.
Tot în domeniul Sănătății, Guvernul a mai aprobat o Hotărâre care permite ministerului condus de Alexandru Rafila să primească consultanță din partea Organizației Mondiale a Sănătății pentru cele 3 componente din PNRR unde ministerul este responsabil cu implementarea de reforme și investiții.
Buget necesar: toate fondurile PNRR alocate componentei Sănătate, plus alte 2 miliarde euro
Bugetul total general cumulat pentru cele 49 de investiții din program național este în valoare totală de 3,760 miliarde Euro.
Bugetul alocat investițiilor Componentei 12- Sănătate din PNRR este de 1,724 miliarde euro, între care:
- 1,089 miliarde pentru infrastructură spitalicească publică nouă
- 635 milioane euro pentru echipamente și aparatură medicală
Ținând cont de evoluția prețurilor materialelor de construcție în contextul actual, este de așteptat ca bugetele estimate pentru investiții să fie subevaluate.
Lista celor 49 de obiective de investiții:
- Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia – relocarea și modernizarea activității secției de oncologie și înființarea compartimentului de cardiologie intervențională
- Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia – construcția și dotarea secției de boli infecțioase
- Spitalul Județean de Urgență Pitești – Laboratorul de radioterapie
- Spitalul Clinic Municipal „Dr. G. Curteanu” Oradea – construcția și dotarea secțiilor de boli infecțioase și pneumologie
- Spitalul Județean de Urgență Bistrița – extinderea pavilionului spitalului prin construirea unei noi clădiri
- Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” București – construirea de noi clădiri
- Spitalul de Obstetrică și Ginecologie „Filantropia” București – extinderea spitalului
- Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” București – construirea unui centru de psihiatrie pediatrică
- Spitalul Clinic „Sfânta Maria” București – construirea Centrului de transplant multi-organ
- Spitalul Clinic de Pneumologie Constanța – construirea pavilionului clinic de pneumologie
- Spitalul Județean de Urgență Sibiu – spital nou
- Spitalul Municipal de Urgență Timișoara – construirea și dotarea unei noi maternități
- Spitalul de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu”, Timișoara – dotarea noului spital cu echipamente medicale
- Spitalul Județean de Urgență Vaslui – construirea de noi secții de boli infecțioase, psihiatrie, boli cronice
- Spitalul Județean de Urgență Focșani, Vrancea – spital nou
- Centrul Regional de Boli Cerebro-vasculare și Neurochirurgie, Cluj – spital nou
- Spitalul de Obstetrică Ginecologie Buftea – extindere și dotare; demolarea clădirilor existente
- Pavilion politraumă nou, Brașov
- Pavilion politraumă nou, Craiova
- Pavilion nou de chirurgie posttraumatică, Pitești
- Pavilion politraumă nou, Sibiu
- Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia – construcția și dotarea secției de psihiatrie cronică
- Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie, Brașov – un nou corp de clădiri
- Centrul de transplant multiorgan, Cluj – spital nou
- Institutul Regional de Oncologie Timișoara – spital nou
- Policlinica Municipală, specializarea cardiologie și oncologie, Constanța – spital nou
- Construcția de secții de obstetrică și ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică și pediatrie, Arad – unități noi
- Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca – secție nouă
- Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc – construcția unei noi clădiri pentru secțiile de pneumologie și boli infecțioase
- Spitalul Regional de Urgență Brașov – spital nou
- Spitalul Universitar de Urgență București – modernizare, construcție, reabilitarea infrastructurii
- Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Balotești – modernizarea infrastructurii
- Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” București – spital nou
- Spitalul Municipal „Dr. Teodor Andrei”, Lugoj – spital nou
- Pavilion medical, Constanța – unitate nouă
- Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, Miroslava – spital nou
- Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț – spital nou
- Centrul de Diagnostic și Tratament al Tuberculozei Zerlendi, București – spital nou
- Spitalul de Copii „Dr. Victor Gomoiu”, București – un nou centru de excelență în oncopediatrie
- Spitalul Pediatric Monobloc, Cluj – spital nou
- Spitalul Județean de Urgență Târgu Mureș – unitate spitalicească nouă
- Spitalul Județean de Urgență Arad – reabilitarea serviciilor spitalicești de medicină cardiovasculară
- Spitalul Județean de Urgență Arad – secție de radioterapie nouă
- Spitalul Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei”, Constanța – extinderea secției externe de pediatrie și neonatologie
- Spitalul de Urgență Ilfov, Ilfov – bloc operator și saloane de neurochirurgie și bloc de chirurgie generală multifuncțional
- Spitalul Județean de Urgență, Giurgiu – spital nou, prima etapă (secții de oncologie și cardiologie)
Centrul Medical de Urgență, Voluntari – unitate nouă - Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant, Târgu Mureș – unitate nouă
- Spitalul Municipal Bacău – înființarea și dotarea unei noi unități de arși
Cum alege Ministerul Sănătății cele mai importante 25 de proiecte
Din lista de mai sus, Ministerul Sănătății urmează să stabilească care sunt cele 25 de obiective ce vor intra la finanțare PNRR. Restul de 24 de obiective vor beneficia (sau nu) de finanțare guvernamentală sau din alte surse.
Pentru selectarea celor 25 de investiții finanțate prin PNRR, Ministerul Sănătății a propus 7 criterii de eligibilitate și ale 7 criterii de ierarhizare.
Dreptul de proprietate asupra terenului – criteriu de eligibilitate
Criteriile de eligibilitate aprobate de guvern sunt:
- propuneri de investiții care fac parte din categoria unităților sanitare publice cu paturi înființate conform legislației în vigoare
- existența dreptului de proprietate sau a altui drept asupra terenului care permite realizarea lucrărilor de construcții, confirmat prin înscrierea în cartea funciară
- existența acordului proprietarului în vederea realizării lucrărilor de construcții
- existența Studiului de Fezabilitate (SF) / Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI) / Proiectului Tehnic (PT), după caz, pentru propunerile de investiții, finalizat până la data de 15 noiembrie 2022
- încadrarea propunerii de investiții în bugetul maxim de 199,99 milioane Euro fără TVA, aferent finanțării din PNRR
- respectarea cerințelor de eficiență energetică aproape zero (NZEB), conform legislației naționale în vigoare
- estimarea finalizării obiectivului de investiții până la data de 30 iunie 2026
Paturi cu echipament IT- criteriu de ierarhizare în lista de 25
Criteriile de ierarhizare stabilite de Ministerul Sănătății:
Criteriul Nr. 1. (Clasificarea obiectivelor de investiții):
- Institut național: 10 puncte
- Unitate sanitară aflată în subordinea ministerelor și instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică şi siguranță națională: 10 puncte
- Institut/Spital regional: 7 puncte
- Spital județean: 5 puncte
- Spital local: 3 puncte
Criteriul Nr. 2. (Tip de patologie):
- Cardiologie și chirurgie cardiovasculară: 10 puncte
- Oncologie: 10 puncte
- Obstetrică – Ginecologie / Pediatrie /Neonatologie: 10 puncte
- Boli infecțioase și pneumologie: 10 puncte
- Psihiatrie: 10 puncte
- Transplant: 10 puncte
- Politraumatologie: 10 puncte
Notă: Investițiile care includ mai multe tipuri de specialități/patologii primare, enumerate la literele a) – g), vor fi punctate o singură dată cu maximum 10 puncte
Criteriu Nr. 3. (Bugetul investiției aferent finanțării din PNRR, Euro fără TVA):
- 1-100 milioane Euro: 20 puncte
- 101-150 milioane Euro: 15 puncte
- 151-199.99 milioane Euro: 10 puncte
Criteriul Nr. 4. (Maturitate proiect / etape proiect)
Aplicantul prezintă dovada următoarelor:
- existența certificatului de urbanism – 10 puncte;
- existența avizelor și acordurilor necesare în cadrul procedurii de emitere a autorizației de
construire: 10 puncte; - existența acordului de mediu privind obiectivul de investiții: 10 puncte;
Notă: Investițiile care fac dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la literele a) – c) beneficiază de punctaj pentru fiecare condiție îndeplinită, cumulativ. Punctaj maxim obținut 30 puncte
Criteriul Nr. 5. (Număr paturi spitalizare continuă din cadrul investiției):
- 1 – 50 paturi: 1 punct
- 51-150 paturi: 3 puncte
- 151-300 paturi: 5 puncte
- 301-400 paturi: 7 puncte
- >400 paturi: 10 puncte
Criteriul Nr. 6. (Eficiență energetică: Respectă cerințele privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB+), conform legislației naționale):
- 1-25 % din numărul total de paturi respectă cerințele NZEB+: 1 punct
- 26 – 50 % din numărul total de paturi respectă cerințele NZEB+: 4 puncte
- 51 – 75 % din numărul total de paturi respectă cerințele NZEB+: 6 puncte
- 76 – 90 % din numărul total de paturi respectă cerințele NZEB+: 8 puncte
- 90 % din numărul total de paturi respectă cerințele NZEB+: 10 puncte
Criteriul Nr. 7 (Procentul de paturi dotate cu echipamente IT):
- 1 – 25 % din numărul total de paturi sunt dotate cu echipamente IT: 1 punct
- 26 – 50 % din numărul total de paturi sunt dotate cu echipamente IT: 4 puncte
- 51 – 75 % din numărul total de paturi sunt dotate cu echipamente IT: 6 puncte
- 76 -90 % din numărul total de paturi sunt dotate cu echipamente IT: 8 puncte
- > 90 % din numărul total de paturi sunt dotate cu echipamente IT: 10 puncte
Alexandru Rafila se ferește de eșec sub umbrela OMS
Ministerul Sănătății a pregătit anterior pașii care au condus la aprobarea Hotărârii de guvern: Alexandru Rafila a semnat cu OMS în iunie un Memorandum de înțelegere, memorandum amendat în 2 rânduri, în august și în septembrie.
În afara fondurilor alocate dezvoltării infrastructurii spitalicești (1,72 miliarde euro), Ministerul Sănătății mai gestionează alte 2,8 miliarde euro, bani alocați prin PNRR pentru transformare digitală (sisteme eHealth și de telemedicină) și consolidarea rezilienței sistemului de sănătate din România.
Propunerea de desemnare a Organizației Mondiale a Sănătății pentru furnizarea de asistență tehnică la proiectele PNRR a fost inițiată de către Ministerul Sănătății din următoarele considerente anunțate oficial:
- Grupul Organizației Mondiale a Sănătății reprezintă organizația de referință în domeniul sănătății la nivel mondial, fiind implicat activ în sprijinirea dezvoltării în domeniul sănătății și a coeziunii în cadrul UE;
- Este unul dintre cei mai mari furnizori de politici publice în sănătate la nivel mondial;
- Are expertiză în implementarea proiectelor de dezvoltare și reformă în domeniul sănătății;
- Poate implementa instrumentele de reformă printr-o gamă largă de produse și servicii de consultanță / asistență tehnică.
Componentele PNRR pentru care Ministerul Sănătății are calitate de coordonator de reforme și investiții și pentru care propune realizarea asistenței tehnice cu Organizației Mondiale a Sănătății sunt:
- C12.R1. Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate;
- C12.R3. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate;
- C7.I3. Realizarea sistemului de eHealth și telemedicină
Costurile pentru servicii de asistență tehnică ale OMS:
- 1,7 mil euro pentru – Componenta C12 – Sănătate, Reforma 1. Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate
- 14,19 mil euro pentru – Componenta C12 – Sănătate, Reforma 2. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate;
- 5,38 mil euro pentru – Componenta C7 – Digitalizare, Investiția 3. Realizarea sistemului de eHealth și telemedicină
***
Un răspuns
SISTEMUL DE SANATATE a fost si este “ajutat” sa decada tot mai mult atat prin sistemul de reglementari cat si prin actul managerial imoral si submediocru, practicat de o anumita clica politico-mafiota si acolitii acesteia. Astfel sistemului i s-a subtilizat continuu si cu vehementa fondurile financiare alocate dezvoltarii sau aprovizionarii cu medicamente prin tot felul de proceduri imorale sau ilegale. Pasivitatea si indiferenta puterii statului fata de acest sistem se datoreaza si faptului ca familiile politrucilor si oligarhilor vremii beneficiiaza de asistenta medicala in strainatate.
Factorii responsabili de conducere si de executie din acest sistem si-au creat conditii ca pe bani publici sa-si dezvolte afaceri proprii in reteaua medicala speculind inuman nevoile stringente pentru asistenta medicala a cetatenilor romani dintre care foarte multi au cotizat o viata de om la fondul asigurarilor de sanatate.
Factorii puterii postcomuniste, responsabili sunt de condamnat si pentru ca nu manifesta nici un fel de reactie fata de situatia dezastroasa dovedita de indicatorii statistici ai sanatatii umane care ne claseaza in Europa pe locuri fruntase la TBC, SIDA, rata mortalitatii infantile si codase la rata natalitatii, grad de asigurare cu medicamente si nivel de trai al populatiei.
TRADAREA, in societatea romaneasca a devenit o parte permanenta a cotidianului politico-social si economico-administrativ. Majoritatea romanilor tradeaza ca ticalosii pe toate planurile si sunt tradati continuu de cei carora le acorda incredere. Tradarea este dureroasa atunci cind simtim cum suntem tradati de oamenii falsi, dar nu si cand noi tradam cu multa usurinta curveasca.
Ignorind aspectul public negativ poate exista si tradare justificata de alegerea interesului propriu in realizarea celui mai simplu instinct, acela de a supravietui.
Actul de trădare semnifica in primul rand lipsa, unei valori umane esentiale, a credintei, a unor convingeri, pentru ca nici un om cu crez adevarat nu poate trada. Tradeaza cel ce nu are nici o credinta si care se ascunde sub masca servilismului, ipocriziei si a falsitatii.
Tradarea este considerata un mare pacat, deoarece viata a dovedit-o ca nu este usor sa decidem impotriva vointei noastre, a tentatiilor ticaloase sau a interesului nostru marsav si putini sunt cei care au vocatia de martiri.
In politica romaneasca postdecembrista nu s-a remarcat nici un caz de loialitate politica cu finalitate glorioasa sau virtute, in schimb s-a putut vedea foarte frecvent tradarea calificata, prin aplicarea diferitelor moduri de operare imorala in interese meschine de partid, de grup sau personal.
In existenta oricarei intelegeri(contract) politice, in drumul spre realizarea tintelor nobile trambitate pentru a fi auzite de creduli, totdeauna au aparut situatii in care cel putin un politician, animat de ganduri negre dusmanoase, imorale a demonstrat ca interesul lui este altul mult mai important decat al celorlalti de langa el si atunci a intervenit ruptura in urma caruia s-a urzit tradarea politica ca o alegere egoista, fara a mai interesa ca aceasta este de fapt facuta impotriva, celor cu care a mers impreuna pina in acel punct al unui traseu comun sau a celor care i-au acordat increderea.
Datorita TRADARII, incompetentei si imoralitatii putine obiective politice de interes general au mai fost finalizate conform intelegerilor stabilite initial.
Politicienii romani, pentru a fi alesi, au promis si cautat sa convinga prin siretenie si mecanisme demagogice cat mai multi alegatori pentru a le castiga votul sau pentru a le fura picatura de putere publica. Dupa castigarea mandatului marea majoritate a acestora (mai ales daca au si imunitate) au tradat, acoperindu-se cu justificarea politicii personale, ridicata mult mai sus decat rangul oricarui votant sau semen de-al sau.