miercuri

27 martie, 2024

25 octombrie, 2021

Parcurile de energie regenerabilă fotovoltaică se vor putea amplasa pe suprafețe agricole de peste 10 hectare fiecare, dacă Parlamentul va adopta un proiect de lege de modicare a Legii fondului funciar nr. 18 / 1991, potrivit unui proiect de lege înregistrat la Senat.

Marile parcuri fotovoltaice ar putea fi amplasate pe terenurile arabile de calitate slabă din extravilan (clasele a III-a, a IV-a și a V-a), pe cele plantate cu vii și livezi, sau amenajate pentru îmbunătățiri funciare.

Inițiativa legislativă nu este întâmplătoare.


Recent, a fost enunțată posibilitatea unei investiții de 700 de milioande de euro într-un uriaș parc fotovoltaic de peste 1.000 de hectare în județul Arad. Din Arad provine și inițiatorul proiectului de lege menționat, de modificare a legii fondului funciar, deputatul Glad-Aurel Varga.

O excepție funciară pentru „fermele solare”

Proiectul adaugă „înființarea de capacități noi de producție de regenearbilă: parcuri fotovoltaice pe o suprafață mai mare de 10 hectare”, la cele 9 excepții permise deja de Art. 92 al Legii 18 / 1991, modificată și republicată.

Altfel, legea spune în prezent că este interzisă „ amplasarea construcțiilor de orice fel (…) pe terenuri agricole din extravilan”.

Excepțiile sunt permise, în prezent, „ în baza autorizației de construire și a aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol”, spune același articol din Legea 18 / 1991.


Proiectul de modificare a legii prevede acum și facilitatea ca scoaterea din circuitul agricol a terenurilor vizate să se facă „la momentul autorizării construcției, cu plata tarifelor prevăzute în prezenta lege de către beneficiar. Din aceste tarife se constituie Fondul de ameliorare a fondului funciar, aflat la dispoziția Ministerului Agriculturii”.

Norme de regenerabile pentru România

Expunerea de motive a proiectului de lege invocă Directiva UE 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din resurse regenerabile, ca și faptul că România trebuie să contribuie la dezideratul comun al UE- ca până în 2030, ponderea energiei din resurse regenerabile să fie de cel puțin 32%.

Ceea ce nu spune documentul citat este că ponderea asumată de România, de 30,7% energie regenerabilă în consumul final brut, a fost considerată lipsită de ambiție de Comisia Europeană, care propune o țintă de 34%, luând în considerare potențialul energetic regenerabil al României.

Pe de altă parte, România s-a situat în 2019 pe locul 7 în UE la ponderea energiei electrice obținute din surse regenerabile (inclusiv hidro), potrivit datelor publicate de Eurostat, înaintea Germaniei și peste media europeană.

(Citește și:România – locul 7 în UE la ponderea energiei electrice din surse regenerabile, dar în regres pe ultimii patru ani”)

Cu un procentaj de 41,71%, ne-am poziționat după Austria (75,14%), Suedia (71,19%), Danemarca (65,35%), Portugalia (53,77%), Letonia (53,42%) și Croația (49,78%).

România are deja cel mai mare parc eolian terestru din Uniunea Europeană, la Fântânele – Cogealac în Dobrogea, care tocmai a fost achiziționat de fondul de investiții Macquarie odată cu alte active ale grupului ceh CEZ.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: