Parcurile de energie regenerabilă fotovoltaică se vor putea amplasa pe suprafețe agricole de peste 10 hectare fiecare, dacă Parlamentul va adopta un proiect de lege de modicare a Legii fondului funciar nr. 18 / 1991, potrivit unui proiect de lege înregistrat la Senat.
Marile parcuri fotovoltaice ar putea fi amplasate pe terenurile arabile de calitate slabă din extravilan (clasele a III-a, a IV-a și a V-a), pe cele plantate cu vii și livezi, sau amenajate pentru îmbunătățiri funciare.
Inițiativa legislativă nu este întâmplătoare.
Recent, a fost enunțată posibilitatea unei investiții de 700 de milioande de euro într-un uriaș parc fotovoltaic de peste 1.000 de hectare în județul Arad. Din Arad provine și inițiatorul proiectului de lege menționat, de modificare a legii fondului funciar, deputatul Glad-Aurel Varga.
O excepție funciară pentru „fermele solare”
Proiectul adaugă „înființarea de capacități noi de producție de regenearbilă: parcuri fotovoltaice pe o suprafață mai mare de 10 hectare”, la cele 9 excepții permise deja de Art. 92 al Legii 18 / 1991, modificată și republicată.
Altfel, legea spune în prezent că este interzisă „ amplasarea construcțiilor de orice fel (…) pe terenuri agricole din extravilan”.
Excepțiile sunt permise, în prezent, „ în baza autorizației de construire și a aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol”, spune același articol din Legea 18 / 1991.
Proiectul de modificare a legii prevede acum și facilitatea ca scoaterea din circuitul agricol a terenurilor vizate să se facă „la momentul autorizării construcției, cu plata tarifelor prevăzute în prezenta lege de către beneficiar. Din aceste tarife se constituie Fondul de ameliorare a fondului funciar, aflat la dispoziția Ministerului Agriculturii”.
Norme de regenerabile pentru România
Expunerea de motive a proiectului de lege invocă Directiva UE 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din resurse regenerabile, ca și faptul că România trebuie să contribuie la dezideratul comun al UE- ca până în 2030, ponderea energiei din resurse regenerabile să fie de cel puțin 32%.
Ceea ce nu spune documentul citat este că ponderea asumată de România, de 30,7% energie regenerabilă în consumul final brut, a fost considerată lipsită de ambiție de Comisia Europeană, care propune o țintă de 34%, luând în considerare potențialul energetic regenerabil al României.
Pe de altă parte, România s-a situat în 2019 pe locul 7 în UE la ponderea energiei electrice obținute din surse regenerabile (inclusiv hidro), potrivit datelor publicate de Eurostat, înaintea Germaniei și peste media europeană.
(Citește și: „România – locul 7 în UE la ponderea energiei electrice din surse regenerabile, dar în regres pe ultimii patru ani”)
Cu un procentaj de 41,71%, ne-am poziționat după Austria (75,14%), Suedia (71,19%), Danemarca (65,35%), Portugalia (53,77%), Letonia (53,42%) și Croația (49,78%).
România are deja cel mai mare parc eolian terestru din Uniunea Europeană, la Fântânele – Cogealac în Dobrogea, care tocmai a fost achiziționat de fondul de investiții Macquarie odată cu alte active ale grupului ceh CEZ.