Planului Național de Redresare și Reziliență, a cărui aprobare de către Comisia Europeană ar putea fi amânată până la toamnă, finanțează o capacitate de producție de energie regenerabilă de numai 235 MW, adică nu mai mult de 3,4% din totalul capacităților asumate de România până în 2030, printr-un alt plan național (integrat energie-climă), potrivit unei analize a Banckwatch & Declic .
În schimb, prin importanța majoritară acordat proiectelor legate de gaze naturale, acestea și nu regenerabile vor înlocui cărbunele, în proporții de 96% față de, respectiv, doar 4%”, spune analiza citată, la elaborarea căreia care au participat și ceretătorii Sorin Cebotari (Universitatea Babeș-Bolyai Cluj Napoca) și Andrei David Korberg (Aalborg University).
Și doar aproximativ 25% din bugetul pentru energie PNRR, de (400 milioane euro, „sunt dedicate în mod specific sectorului energiei regenerabile”, spune sursa citată.
Este dificil de estimat cât din cele peste 1,62 miliarde de euro aștaptate de la Bruixelles pentru energie, exclusiv pentru sectorul de regenerabile, sumele pontru acestea fiind amestecate cu altele pentru obiective legate de combustibilii fosili, de eficiență energetică sau de digitalizare.
Miza gazelor în tranziția verde și oportunitățile private
Strategia guvernamentală a fost de a convinge Comisia Europeană că unei țări cu potențialul de gaze naturale ca al Românei nu i se pot refuza proiectele de exploatare a acestora, mixate cu regenerabilele, inclusiv prin PNRR.
Așa s-a ajuns ca nu mai puțin de 713 milioane de euro, adică 44% din bugetul energetic din PNRR sunt cerute pentru ceea ce PNRR numește „proiecte demonstrative integrate în domeniul hidrogenului verde”.
Este vorba mai ales despre deja celebrele proiecte ale companiei private GSP Power de electrocentrale pe gaze, din care fac parte și producția de hidrogen și capacități fotovoltaice și captarea de CO2.
Nu este nouă ideea producției de hidrogen „pentru fi folosit la un moment ulterior în centrala pe gaz de producție de energie electrică și termică”, dar marea ei problemă este eficiența scăzută, cu pierderi la transformare de 25-30%, „pe când dacă energia electrică de la panourile fotovoltaice ar fi folosită direct, atunci eficiența ar fi de aproximativ 90%”, spune Banckatch.
Analiza Bankwatch amintește și de proiectele de rețele inteligente de gaze cu inserție de hidrogen dar consideră că „alăturarea hidrogenului proiectelor pe bază de gaze fosile (…) este doar o iluzie vândută pentru a părea că investițiile sunt în energie verde”.
PNRR „nu menționează în mod clar ce tip de hidrogen va fi produs, (…) astfel că e dificil de evaluat cu cât se va reduce amprenta de carbon prin intermediul hidrogenului produs în proiectele propuse. Până când hidrogenul va fi considerat o variantă viabilă financiar și eficientă din punct de vedere al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, investițiile propuse nu fac decât să întârzie tranziția reală a sectorului energetic”, sunt de părerea autorii analizei citate.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a apărat proiectele rețelelor de gaze cu argumentul că „se pot conecta în medie 40 de gospodării pe kilometru, deci în total 160.000 de gospodării la întreaga rețea de 4.000 de kilometri”.
Incoerențele planurilor naționale
„Contribuția investițiilor propuse la atingerea obiectivelor climatice și energetice de la nivel național și european este corelată în mod incoerent
Analiza amintește că, în urma proiectelor finanțate prin PNRR, capacitatea instalată de energie eoliană și solară va crește de la 4405 la doar 4640 MW, cu numai 235 MW în plus, deși în continuare Planul arată că până în 2026 alți 545 MW vor fi instalați adițional. În altă secțiune a Planului, capacitatea instalată eoliană și solară este prevăzută a crește de la 4408 la 5908 MW, rezultând o necorelare întrerezultatele așteptate și investițiile propuse”, spune analiza citată.
„Sprijinul financiar oferit sectorului energiei regenerabile este insuficient pentru o dezvoltare în masă, care să contribuie la atingerea obiectivelor energetice asumate de România”, conchide analiza Bankwatch & Declic.
(Citiți și: „Parlamentul European a ridicat ștacheta până la ”emisii negative”: Cifrele oficiale asumate de UE către țintele de neutralitate climatică până în 2050”)
Ponderea de 30,7% energie regenerabilă în consumul final brut a fost considerată lipsită de ambiție de Comisia European, care propune o țintă de 34%, luând în considerare potențialul energetic regenerabil al României.
