Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Cronicile

OUG 114 își numără morții: pagube de miliarde în economie. Importurile de energie pun presiune pe deficitele externe

de Adrian N Ionescu , 21.10.2019

OUG 114 – așa numită de către creatorii ei, Darius Vâlcov și Eugen Teodorovici, „Ordonanța lăcomiei” –  produce pierderi directe estimate (deocamdată) la circa două miliarde de lei în economie,  ca și scăderea veniturilor statului. Asta chiar și după amendamentele efectuate prin OUG 19/2019, potrivit rapoartelor companiilor afectate și estimărilor analiștilor.

Efectele se propagă în toată economia și amplifică dezechilibrele interne și externe.

Pierderile directe de venituri ale companiilor energetice se apropie de 1,5 miliarde de lei. Se adaugă alte sute de milioane de lei de pierderi ale băncilor, deși cuantumul taxei de active a fost redus de circa cinci ori prin amendamentele OUG 19.

Calculele nu iau în considerare pierderile de multe miliarde din sistemul de pensii private și cele din telecomunicații, domenii la care autoritățile nu au ajuns deocamdată cu corectarea aberațiilor din OUG 114 / 2018.

Companiile energetice își măsoară pierderile

Cauzele principale ale pierderilor din energie sunt:

  • creșterea de 20 de ori a taxei pe cifra de afaceri impusă în favoarea Autorității în energie (ANRE),
  • plafonarea prețului de vânzare a gazelor pentru populație și
  • plafonarea profitului pentru producătorii și operatorii de pe piața energiei electrice.

Astfel:

  • Doar pierderile pe 2019 ale Hidroelectrica au fost estimate la un milliard de lei de Fondul Proprietatea, care are 20% din acțiunile companiei.
  • Cea mai recentă estimare a OMV Petrom (SNP) duce la circa 190 de milioane de lei (40 mil. euro) impactul negativ pe 2019 al ordonanțelor asupra bilanțului companiei.
  • Se adaugă pierderi de profit de circa 100 de milioane de lei numai pe primul semestru al anului, raportate de companiile energetice de sistem controlate de stat (TransgazTGN și TranselectricaTEL, potrivit rapoartelor lor ).
  • Chiar și furnizorii de electricitate de ultimă instanță (virtual beneficiari ai OUG 114) și-au estimat pierderile la 150 milioane de lei pentru perioada aprilie – decembrie 2019.

Efectele perverse ale ordonanțelor lăcomiei s-au concentrat în distorsionarea pieței energiei, care:

  • s-a repercutat asupra prețurilor la gaze și la electricitate și
  • a dus la creșterea importurilor energetice.

Scumpirea gazelor și creșterea importurilor

Tendința scumpirii gazelor  a dus la dublarea prețului pe segmentul de piață rămas liber.

Cotația medie ponderată a tranzacțiilor era de 106,8 lei / MWh la Bursa Română de Mărfuri (BRM)  în luna august, față de 56,2 lei / MWh pe piața regională de la Viena, care este referința pentru calculele ANRE.

(Citiți și: „Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena”)

Importurile de gaze au crescut de circa 360 de ori în lunile de vară din 2019, față de aceleași de anul trecut.

Iar importurile de gaze vin din Rusia, chiar dacă prin Ungaria, la capacitatea maximă de transfer.

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia, și prețurile de pe piața autohtonă sunt cele mai mari față de piețele din regiune, potrivit rapoartelor Directoratului General pentru Energie al Comisiei Europene (DG Energy).

Operatorii preferă înmagazinarea gazelor din producția internă (care s-ar vinde sub costuri la prețul plafonat), în timp ce prețurile de import au ajuns mai mici decât cele de pe piața liberă din România.

Scumpirea electricității și dilema importurilor

Distorsiunile produse de OUG 114 au dus la recorduri istorice prețul electricității de pe o zi pe alta și la importuri la maximul de capacitate a interconectărilor.

(Citiți și: „Import de energie la capacitate maximă pe linia Ungaria – Prețul electricității la bursă, din nou la maximul istoric”)

Numai luna trecută a fost atins de două ori recordul istoric de 750 de lei (158 de euro) / MW capacitate, de până la 3 ori mai mare decât prețurile pe piețele cu care România este conectată.

Astfel că importurile de electricitate au crescut cu peste 45% în primele 7 luni, potrivit celor mai recente statistici oficiale, în vreme ce producția a scăzut cu 5%, sub constrângerile guvernamentale.

România a fost importator net de electricitate din Ungaria în august ca urmare a scăderii producției de energie hidro, nucleară și eoliană.

Problema este că și importurile s-ar putea dovedi insuficiente.

Pericol de destabilizare a sistemului energetic național

Transelectrica, printr-un studiu de adecvanță a sistemului energetic, ridică problema: fie și la capacitatea maximă de transfer, importurile ar putea să nu fie suficiente la orele de vârf, dacă nu sunt rezolvate dificultățile CE Oltenia.

Distorsiunile de pe piața energiei electrice au  expus deja România de două ori la pericolul de pană generală curent electric la nivel naţional (black-out). 

A fost suficient ca unul din reactoarele nucleare de la Cernavodă să se oprească din cauza unei avarii, în contextul opririi centralei pe gaze a OMV Petrom de la Brazi.

(Citiți și: „România, de două ori în pericol de pană generală de electricitate – Franck Neel, președintele Patronatului Petrol și Gaze”)

Pentru ameliorarea dezechilibrului dintre consum și producție s-a apelat la capacitățile învechite de producție pe cărbune, mai precis la CE Oltenia.

Compania acoperă peste 20% din consum, dar este în pericol de faliment, din cauza costurilor mari cu certificatele verzi la care este obligată ca urmare a poluării.

(Citiți și: „CE Oltenia ar putea fi sprijinit de toţi consumatorii de energie, dar ajutorul de stat trebuie aprobat de Bruxelles”)

Fără un mecanism de sprijin pentru CE Oltenia, aceasta ar putea fi oprită în 2022, și astfel ar deveni posibilă destabilizarea sistemul național, potrivit studiului citat.

Pierderi indirecte incalculabile

Mai greu pot fi estimate pierderile indirecte din cauza creșterii îndatorării companiilor, de exemplu numai pentru a plăti taxa pentru ANRE, sau cele implicite, pe termen lung, din cauza nerealizării investițiilor, care aduc pagube greu de calculat României.

Așa de pildă, Romgaz (SNG) a cheltuit pe investiții mai puțin cu peste 400 de milioane de lei în Semestrul 1 / 2019, față de aceeași perioadă din 2018. Suma este dublă față de profitul suplimentar (193 mil. lei) pe primele 6 luni.

De altfel, la începutul anului Romgaz estima un profit mai mic cu 420 milioane lei în 2019, cam tot atât cât a tăiat din investiții pe primul semestru.

Romgaz (SNG) a imitat, astfel, politica bugetară a statului, care a sacrificat investițiile. Profitul net SNG ar fi fost mai mic cu peste 25% și nu mai mare așa cum a fost calculat.

Pe de altă parte, Translectrica (TEL) de exemplu, a fost nevoită să se împrumute cu 134 de milioane de lei mai mult, pe termen scurt (+252%), inclusiv pentru a plăti taxa ANRE.

Efecte adverse în sistemul bancar 

Înainte de amendarea în primăvară a OUG 114, Banca Națională estima că reglementarea va duce la pierderi în sistemul bancar de 1,2 miliarde de lei  în 2019 și 2020.

Chiar dacă taxa pe active a scăzut în medie cam de 5 ori după martie 2019, iar băncile au raportat profituri pe primul semestru, tot mai rămân de acoperit pierderi de peste 200 de milioane de lei.

Mai mult decât atât, însă, România a pierdut încrederea investitorilor săi, fapt relevat de anunțul Raiffeisen Bank International că îşi va reevalua prezența în România, preferând mai degrabă extinderea în Rusia.

Chiar dacă bancherii austrieci au nuanțat ulterior anunțul și apoi a fost redusă taxa pe active, încrederea în România se va recâștiga mult mai greu.

De altfel, capital Economics constata că, în ciuda scăderii taxei pe activele bancare, vulnerabilitatea sistemului bancar românesc a sporit.

(Citiți și: „Capital Economics: Vulnerabilitatea sistemului bancar românesc a sporit, în ciuda modificării OUG 114”)

Merită amintit și episodul evitării în ultimă instanță a perspectivei negative asupra ratingului Standard & Poor, prin promisiunea Guvernului că va modifica OUG 114.

Amplificarea dezechilibrelor

S&P avertiza atunci că încă mai poate scădea ratingul, „dacă aşteptata modificare a politicilor va fi insuficientă pentru a evita o încetinire pronunțată a economiei, ceea ce ar duce, la rândul său, la obţinerea unor venituri fiscale mai scăzute”.

Or semnele scăderii veniturilor fiscale au venit, deja, dacă luăm în considerare și numai impozitele pe profit mai mici plătite de Transelectrica și Transgaz.

Mai rău, importurile de energie agravează deficitele externe ale României. De mai bine de doi ani deficitul de cont curent al României este cel mai mare din estul UE, dar după creșterea din acest an ar putea ajunge, ca și costul împrumuturilor guvernamentale, de 3 -5 ori mai mare. 

Deloitte a calculat la începutul anului că pierderile totale directe ale statului, din cauza plafonării prețului la gazele naturale, se ridică la 2,26 miliarde de lei în 2019, inluzând și reducerea redevețelor, a încasărilor din TVA și a dividendelor.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.10.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

CSAT convocat miercuri pentru coronavirus. Klaus Iohannis: Fac apel la calm, să se respecte normele de igienă

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va convoca miercuri Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru discutarea strategiei de prevenire a unei epidemii… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR: În 2-3 zile voi anunța următorul demers, au scăzut șansele pentru anticipate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va anunța ”în două-trei zile” următorul său demers în procedura de instalare a unui nou guvern. Șeful statului… Mai mult

Stiri

Pregătiri pentru Covid-19 / Ministrul Sănătății: Materialele de urgență vor sosi în martie, PSD a lăsat stocuri 0

Mariana Bechir

România nu are niciun fel de stocuri cu materiale de urgență, iar primele echipamente de protecție vor sosi la începutul lunii martie, a declarat ministrul… Mai mult

Stiri

Cum se poziționează partidele față de decizia CCR

Razvan Diaconu

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat luni că PSD nu va face nicio propunere de prim ministru la următoarelșe consultări politice care ar urma să… Mai mult

Stiri

Digi Communications câștigă mai mult în Spania decât în România la telefonia mobilă

Adrian N Ionescu

Cei peste 1,89 milioane de abonați din Spania la serviciile de telefonie mobilă ale Digi Communications N.V. (DIGI) au adus mai mulți bani decât cei… Mai mult

Stiri

CCR a admis contestația PSD, președintele trebuie să desemneze un candidat care poate forma o majoritate în Parlament

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier,… Mai mult

Stiri

Gazele din Marea Neagră: OMV reclamă nevoia unui „consorțiu stabil” pentru Neptun Deep

Adrian N Ionescu

„În cazul marelui nostru proiect de gaze, Guvernul român se mișcă în direcția corectă, dar avem nevoie de un consorțiu stabil”, anunță Rainer Seele (foto),… Mai mult