fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

O improvizație de 100 de milioane de euro: cel mult 7% din călătorii de pe Aeroportul Otopeni pot folosi trenul special din Gara de Nord la orele de vârf

Mult așteptatul tren care face legătura între Gara de Nord din Capitală și Aeroportul Otopeni, și care ar urma să fie pus în funcțiune lunile… Mai mult

17.09.2020

Chestiunea

Construcțiile după 7 luni, cu 20% peste nivelul din 2019. Totuși, la locuințe noi s-ar impune actualizarea taxării

Potrivit datelor comunicate de INS, pe primele 7 luni ale anului, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 18,1% în serie brută și cu 20%… Mai mult

16.09.2020

Europa

Indicii despre cum va arăta cadrul referitor la salariul minim în UE: “Salariile de dumping distrug demnitatea muncii” – Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, în discursul ei privind starea Uniunii Europene, că executivul de la Bruxelles va propune actul… Mai mult

16.09.2020

Evenimentul

Video Live: Starea Uniunii Europene prezentată de Ursula von der Leyen – textul integral atașat

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, de la ora 10,00 ora României, primul său discurs privind Starea Uniunii în care va încerca… Mai mult

16.09.2020

OUG 114 își numără morții: pagube de miliarde în economie. Importurile de energie pun presiune pe deficitele externe

de Adrian N Ionescu , 21.10.2019

OUG 114 – așa numită de către creatorii ei, Darius Vâlcov și Eugen Teodorovici, „Ordonanța lăcomiei” –  produce pierderi directe estimate (deocamdată) la circa două miliarde de lei în economie,  ca și scăderea veniturilor statului. Asta chiar și după amendamentele efectuate prin OUG 19/2019, potrivit rapoartelor companiilor afectate și estimărilor analiștilor.

Efectele se propagă în toată economia și amplifică dezechilibrele interne și externe.

Pierderile directe de venituri ale companiilor energetice se apropie de 1,5 miliarde de lei. Se adaugă alte sute de milioane de lei de pierderi ale băncilor, deși cuantumul taxei de active a fost redus de circa cinci ori prin amendamentele OUG 19.

Calculele nu iau în considerare pierderile de multe miliarde din sistemul de pensii private și cele din telecomunicații, domenii la care autoritățile nu au ajuns deocamdată cu corectarea aberațiilor din OUG 114 / 2018.

Companiile energetice își măsoară pierderile

Cauzele principale ale pierderilor din energie sunt:

  • creșterea de 20 de ori a taxei pe cifra de afaceri impusă în favoarea Autorității în energie (ANRE),
  • plafonarea prețului de vânzare a gazelor pentru populație și
  • plafonarea profitului pentru producătorii și operatorii de pe piața energiei electrice.

Astfel:

  • Doar pierderile pe 2019 ale Hidroelectrica au fost estimate la un milliard de lei de Fondul Proprietatea, care are 20% din acțiunile companiei.
  • Cea mai recentă estimare a OMV Petrom (SNP) duce la circa 190 de milioane de lei (40 mil. euro) impactul negativ pe 2019 al ordonanțelor asupra bilanțului companiei.
  • Se adaugă pierderi de profit de circa 100 de milioane de lei numai pe primul semestru al anului, raportate de companiile energetice de sistem controlate de stat (TransgazTGN și TranselectricaTEL, potrivit rapoartelor lor ).
  • Chiar și furnizorii de electricitate de ultimă instanță (virtual beneficiari ai OUG 114) și-au estimat pierderile la 150 milioane de lei pentru perioada aprilie – decembrie 2019.

Efectele perverse ale ordonanțelor lăcomiei s-au concentrat în distorsionarea pieței energiei, care:

  • s-a repercutat asupra prețurilor la gaze și la electricitate și
  • a dus la creșterea importurilor energetice.

Scumpirea gazelor și creșterea importurilor

Tendința scumpirii gazelor  a dus la dublarea prețului pe segmentul de piață rămas liber.

Cotația medie ponderată a tranzacțiilor era de 106,8 lei / MWh la Bursa Română de Mărfuri (BRM)  în luna august, față de 56,2 lei / MWh pe piața regională de la Viena, care este referința pentru calculele ANRE.

(Citiți și: „Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena”)

Importurile de gaze au crescut de circa 360 de ori în lunile de vară din 2019, față de aceleași de anul trecut.

Iar importurile de gaze vin din Rusia, chiar dacă prin Ungaria, la capacitatea maximă de transfer.

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia, și prețurile de pe piața autohtonă sunt cele mai mari față de piețele din regiune, potrivit rapoartelor Directoratului General pentru Energie al Comisiei Europene (DG Energy).

Operatorii preferă înmagazinarea gazelor din producția internă (care s-ar vinde sub costuri la prețul plafonat), în timp ce prețurile de import au ajuns mai mici decât cele de pe piața liberă din România.

Scumpirea electricității și dilema importurilor

Distorsiunile produse de OUG 114 au dus la recorduri istorice prețul electricității de pe o zi pe alta și la importuri la maximul de capacitate a interconectărilor.

(Citiți și: „Import de energie la capacitate maximă pe linia Ungaria – Prețul electricității la bursă, din nou la maximul istoric”)

Numai luna trecută a fost atins de două ori recordul istoric de 750 de lei (158 de euro) / MW capacitate, de până la 3 ori mai mare decât prețurile pe piețele cu care România este conectată.

Astfel că importurile de electricitate au crescut cu peste 45% în primele 7 luni, potrivit celor mai recente statistici oficiale, în vreme ce producția a scăzut cu 5%, sub constrângerile guvernamentale.

România a fost importator net de electricitate din Ungaria în august ca urmare a scăderii producției de energie hidro, nucleară și eoliană.

Problema este că și importurile s-ar putea dovedi insuficiente.

Pericol de destabilizare a sistemului energetic național

Transelectrica, printr-un studiu de adecvanță a sistemului energetic, ridică problema: fie și la capacitatea maximă de transfer, importurile ar putea să nu fie suficiente la orele de vârf, dacă nu sunt rezolvate dificultățile CE Oltenia.

Distorsiunile de pe piața energiei electrice au  expus deja România de două ori la pericolul de pană generală curent electric la nivel naţional (black-out). 

A fost suficient ca unul din reactoarele nucleare de la Cernavodă să se oprească din cauza unei avarii, în contextul opririi centralei pe gaze a OMV Petrom de la Brazi.

(Citiți și: „România, de două ori în pericol de pană generală de electricitate – Franck Neel, președintele Patronatului Petrol și Gaze”)

Pentru ameliorarea dezechilibrului dintre consum și producție s-a apelat la capacitățile învechite de producție pe cărbune, mai precis la CE Oltenia.

Compania acoperă peste 20% din consum, dar este în pericol de faliment, din cauza costurilor mari cu certificatele verzi la care este obligată ca urmare a poluării.

(Citiți și: „CE Oltenia ar putea fi sprijinit de toţi consumatorii de energie, dar ajutorul de stat trebuie aprobat de Bruxelles”)

Fără un mecanism de sprijin pentru CE Oltenia, aceasta ar putea fi oprită în 2022, și astfel ar deveni posibilă destabilizarea sistemul național, potrivit studiului citat.

Pierderi indirecte incalculabile

Mai greu pot fi estimate pierderile indirecte din cauza creșterii îndatorării companiilor, de exemplu numai pentru a plăti taxa pentru ANRE, sau cele implicite, pe termen lung, din cauza nerealizării investițiilor, care aduc pagube greu de calculat României.

Așa de pildă, Romgaz (SNG) a cheltuit pe investiții mai puțin cu peste 400 de milioane de lei în Semestrul 1 / 2019, față de aceeași perioadă din 2018. Suma este dublă față de profitul suplimentar (193 mil. lei) pe primele 6 luni.

De altfel, la începutul anului Romgaz estima un profit mai mic cu 420 milioane lei în 2019, cam tot atât cât a tăiat din investiții pe primul semestru.

Romgaz (SNG) a imitat, astfel, politica bugetară a statului, care a sacrificat investițiile. Profitul net SNG ar fi fost mai mic cu peste 25% și nu mai mare așa cum a fost calculat.

Pe de altă parte, Translectrica (TEL) de exemplu, a fost nevoită să se împrumute cu 134 de milioane de lei mai mult, pe termen scurt (+252%), inclusiv pentru a plăti taxa ANRE.

Efecte adverse în sistemul bancar 

Înainte de amendarea în primăvară a OUG 114, Banca Națională estima că reglementarea va duce la pierderi în sistemul bancar de 1,2 miliarde de lei  în 2019 și 2020.

Chiar dacă taxa pe active a scăzut în medie cam de 5 ori după martie 2019, iar băncile au raportat profituri pe primul semestru, tot mai rămân de acoperit pierderi de peste 200 de milioane de lei.

Mai mult decât atât, însă, România a pierdut încrederea investitorilor săi, fapt relevat de anunțul Raiffeisen Bank International că îşi va reevalua prezența în România, preferând mai degrabă extinderea în Rusia.

Chiar dacă bancherii austrieci au nuanțat ulterior anunțul și apoi a fost redusă taxa pe active, încrederea în România se va recâștiga mult mai greu.

De altfel, capital Economics constata că, în ciuda scăderii taxei pe activele bancare, vulnerabilitatea sistemului bancar românesc a sporit.

(Citiți și: „Capital Economics: Vulnerabilitatea sistemului bancar românesc a sporit, în ciuda modificării OUG 114”)

Merită amintit și episodul evitării în ultimă instanță a perspectivei negative asupra ratingului Standard & Poor, prin promisiunea Guvernului că va modifica OUG 114.

Amplificarea dezechilibrelor

S&P avertiza atunci că încă mai poate scădea ratingul, „dacă aşteptata modificare a politicilor va fi insuficientă pentru a evita o încetinire pronunțată a economiei, ceea ce ar duce, la rândul său, la obţinerea unor venituri fiscale mai scăzute”.

Or semnele scăderii veniturilor fiscale au venit, deja, dacă luăm în considerare și numai impozitele pe profit mai mici plătite de Transelectrica și Transgaz.

Mai rău, importurile de energie agravează deficitele externe ale României. De mai bine de doi ani deficitul de cont curent al României este cel mai mare din estul UE, dar după creșterea din acest an ar putea ajunge, ca și costul împrumuturilor guvernamentale, de 3 -5 ori mai mare. 

Deloitte a calculat la începutul anului că pierderile totale directe ale statului, din cauza plafonării prețului la gazele naturale, se ridică la 2,26 miliarde de lei în 2019, inluzând și reducerea redevețelor, a încasărilor din TVA și a dividendelor.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.10.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Criza a accelerat extracția de aur până la maximul producției anuale. Cât aur a mai rămas în pământ – cei mai mari producători

Adrian N Ionescu

Ca orice criză economică globală, cea provocată de Covid-19 a atras atenția asupra aurului ca activ de refugiu pentru marii investitori și a propulsat prețul… Mai mult

Stiri

Criza din Liban: Premierul desemnat Mustapha Adib demisionează la o lună  după numire

Vladimir Ionescu

Premierul desemnat libanez Mustapha Adib a anunţat sâmbătă că demisionează, după aproape o lună de eforturi în vederea formării unui guvern tehnocrat, transmit AFP, Reuters… Mai mult

Europa

Un start-up suedez a inventat un material care poate face inutile cablurile și bateriile în case

Iulian Soare

  Un start-up din Suedia a inventat un material foarte subțire care funcționează asemănător cu panourile solare și cu care pot fi „îmbrăcate” suprafețele din… Mai mult

Europa

Bogdan Aurescu: Lumea are nevoie de un sistem multilateral mai eficient și mai pragmatic

Iulian Soare

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a anunțat că România a andosat Declarația privind principiile Alianței pentru Multilateralism, cu ocazia reuniunii ministeriale virtuale a acesteia, care… Mai mult

Europa

Apel al premierului Greciei către președintele Turciei: „Să dăm o șansă diplomației sau ne judecăm la Haga”

Adrian N Ionescu

Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a adresat preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan apelul de a găsi împreună, pe cale diplomatică, o soluție la tensiunile declanșate de… Mai mult

Stiri

Meteorologii au extins Codul portocaliu de ploi abundente la 35 de judeţe şi municipiul Bucureşti

Adrian N Ionescu

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a extins sâmbătă Codul portocaliu de ploi abundente care vor afecta total sau parţial 35 de judeţe şi municipiul Bucureşti… Mai mult

Europa

Scădere severă a investițiilor chineze în Europa și America de Nord, pe fondul restricțiilor impuse de state

Iulian Soare

În vreme ce unele state dezvoltate impun reglementări mai severe investițiilor chineze directe, obstacolele chineze în fața investițiilor străine nu le-au împiedicat pe acestea să… Mai mult