fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Datoria guvernamentală a crescut cu 46% din 2015 încoace

Datoria administrației publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală) a României a fost la finalul lunii ianuarie 2020 de circa 392 miliarde lei sau 37,2% din… Mai mult

26.03.2020

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

OUG 114 își numără morții: pagube de miliarde în economie. Importurile de energie pun presiune pe deficitele externe

de Adrian N Ionescu , 21.10.2019

OUG 114 – așa numită de către creatorii ei, Darius Vâlcov și Eugen Teodorovici, „Ordonanța lăcomiei” –  produce pierderi directe estimate (deocamdată) la circa două miliarde de lei în economie,  ca și scăderea veniturilor statului. Asta chiar și după amendamentele efectuate prin OUG 19/2019, potrivit rapoartelor companiilor afectate și estimărilor analiștilor.

Efectele se propagă în toată economia și amplifică dezechilibrele interne și externe.

Pierderile directe de venituri ale companiilor energetice se apropie de 1,5 miliarde de lei. Se adaugă alte sute de milioane de lei de pierderi ale băncilor, deși cuantumul taxei de active a fost redus de circa cinci ori prin amendamentele OUG 19.

Calculele nu iau în considerare pierderile de multe miliarde din sistemul de pensii private și cele din telecomunicații, domenii la care autoritățile nu au ajuns deocamdată cu corectarea aberațiilor din OUG 114 / 2018.

Companiile energetice își măsoară pierderile

Cauzele principale ale pierderilor din energie sunt:

  • creșterea de 20 de ori a taxei pe cifra de afaceri impusă în favoarea Autorității în energie (ANRE),
  • plafonarea prețului de vânzare a gazelor pentru populație și
  • plafonarea profitului pentru producătorii și operatorii de pe piața energiei electrice.

Astfel:

  • Doar pierderile pe 2019 ale Hidroelectrica au fost estimate la un milliard de lei de Fondul Proprietatea, care are 20% din acțiunile companiei.
  • Cea mai recentă estimare a OMV Petrom (SNP) duce la circa 190 de milioane de lei (40 mil. euro) impactul negativ pe 2019 al ordonanțelor asupra bilanțului companiei.
  • Se adaugă pierderi de profit de circa 100 de milioane de lei numai pe primul semestru al anului, raportate de companiile energetice de sistem controlate de stat (TransgazTGN și TranselectricaTEL, potrivit rapoartelor lor ).
  • Chiar și furnizorii de electricitate de ultimă instanță (virtual beneficiari ai OUG 114) și-au estimat pierderile la 150 milioane de lei pentru perioada aprilie – decembrie 2019.

Efectele perverse ale ordonanțelor lăcomiei s-au concentrat în distorsionarea pieței energiei, care:

  • s-a repercutat asupra prețurilor la gaze și la electricitate și
  • a dus la creșterea importurilor energetice.

Scumpirea gazelor și creșterea importurilor

Tendința scumpirii gazelor  a dus la dublarea prețului pe segmentul de piață rămas liber.

Cotația medie ponderată a tranzacțiilor era de 106,8 lei / MWh la Bursa Română de Mărfuri (BRM)  în luna august, față de 56,2 lei / MWh pe piața regională de la Viena, care este referința pentru calculele ANRE.

(Citiți și: „Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena”)

Importurile de gaze au crescut de circa 360 de ori în lunile de vară din 2019, față de aceleași de anul trecut.

Iar importurile de gaze vin din Rusia, chiar dacă prin Ungaria, la capacitatea maximă de transfer.

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia, și prețurile de pe piața autohtonă sunt cele mai mari față de piețele din regiune, potrivit rapoartelor Directoratului General pentru Energie al Comisiei Europene (DG Energy).

Operatorii preferă înmagazinarea gazelor din producția internă (care s-ar vinde sub costuri la prețul plafonat), în timp ce prețurile de import au ajuns mai mici decât cele de pe piața liberă din România.

Scumpirea electricității și dilema importurilor

Distorsiunile produse de OUG 114 au dus la recorduri istorice prețul electricității de pe o zi pe alta și la importuri la maximul de capacitate a interconectărilor.

(Citiți și: „Import de energie la capacitate maximă pe linia Ungaria – Prețul electricității la bursă, din nou la maximul istoric”)

Numai luna trecută a fost atins de două ori recordul istoric de 750 de lei (158 de euro) / MW capacitate, de până la 3 ori mai mare decât prețurile pe piețele cu care România este conectată.

Astfel că importurile de electricitate au crescut cu peste 45% în primele 7 luni, potrivit celor mai recente statistici oficiale, în vreme ce producția a scăzut cu 5%, sub constrângerile guvernamentale.

România a fost importator net de electricitate din Ungaria în august ca urmare a scăderii producției de energie hidro, nucleară și eoliană.

Problema este că și importurile s-ar putea dovedi insuficiente.

Pericol de destabilizare a sistemului energetic național

Transelectrica, printr-un studiu de adecvanță a sistemului energetic, ridică problema: fie și la capacitatea maximă de transfer, importurile ar putea să nu fie suficiente la orele de vârf, dacă nu sunt rezolvate dificultățile CE Oltenia.

Distorsiunile de pe piața energiei electrice au  expus deja România de două ori la pericolul de pană generală curent electric la nivel naţional (black-out). 

A fost suficient ca unul din reactoarele nucleare de la Cernavodă să se oprească din cauza unei avarii, în contextul opririi centralei pe gaze a OMV Petrom de la Brazi.

(Citiți și: „România, de două ori în pericol de pană generală de electricitate – Franck Neel, președintele Patronatului Petrol și Gaze”)

Pentru ameliorarea dezechilibrului dintre consum și producție s-a apelat la capacitățile învechite de producție pe cărbune, mai precis la CE Oltenia.

Compania acoperă peste 20% din consum, dar este în pericol de faliment, din cauza costurilor mari cu certificatele verzi la care este obligată ca urmare a poluării.

(Citiți și: „CE Oltenia ar putea fi sprijinit de toţi consumatorii de energie, dar ajutorul de stat trebuie aprobat de Bruxelles”)

Fără un mecanism de sprijin pentru CE Oltenia, aceasta ar putea fi oprită în 2022, și astfel ar deveni posibilă destabilizarea sistemul național, potrivit studiului citat.

Pierderi indirecte incalculabile

Mai greu pot fi estimate pierderile indirecte din cauza creșterii îndatorării companiilor, de exemplu numai pentru a plăti taxa pentru ANRE, sau cele implicite, pe termen lung, din cauza nerealizării investițiilor, care aduc pagube greu de calculat României.

Așa de pildă, Romgaz (SNG) a cheltuit pe investiții mai puțin cu peste 400 de milioane de lei în Semestrul 1 / 2019, față de aceeași perioadă din 2018. Suma este dublă față de profitul suplimentar (193 mil. lei) pe primele 6 luni.

De altfel, la începutul anului Romgaz estima un profit mai mic cu 420 milioane lei în 2019, cam tot atât cât a tăiat din investiții pe primul semestru.

Romgaz (SNG) a imitat, astfel, politica bugetară a statului, care a sacrificat investițiile. Profitul net SNG ar fi fost mai mic cu peste 25% și nu mai mare așa cum a fost calculat.

Pe de altă parte, Translectrica (TEL) de exemplu, a fost nevoită să se împrumute cu 134 de milioane de lei mai mult, pe termen scurt (+252%), inclusiv pentru a plăti taxa ANRE.

Efecte adverse în sistemul bancar 

Înainte de amendarea în primăvară a OUG 114, Banca Națională estima că reglementarea va duce la pierderi în sistemul bancar de 1,2 miliarde de lei  în 2019 și 2020.

Chiar dacă taxa pe active a scăzut în medie cam de 5 ori după martie 2019, iar băncile au raportat profituri pe primul semestru, tot mai rămân de acoperit pierderi de peste 200 de milioane de lei.

Mai mult decât atât, însă, România a pierdut încrederea investitorilor săi, fapt relevat de anunțul Raiffeisen Bank International că îşi va reevalua prezența în România, preferând mai degrabă extinderea în Rusia.

Chiar dacă bancherii austrieci au nuanțat ulterior anunțul și apoi a fost redusă taxa pe active, încrederea în România se va recâștiga mult mai greu.

De altfel, capital Economics constata că, în ciuda scăderii taxei pe activele bancare, vulnerabilitatea sistemului bancar românesc a sporit.

(Citiți și: „Capital Economics: Vulnerabilitatea sistemului bancar românesc a sporit, în ciuda modificării OUG 114”)

Merită amintit și episodul evitării în ultimă instanță a perspectivei negative asupra ratingului Standard & Poor, prin promisiunea Guvernului că va modifica OUG 114.

Amplificarea dezechilibrelor

S&P avertiza atunci că încă mai poate scădea ratingul, „dacă aşteptata modificare a politicilor va fi insuficientă pentru a evita o încetinire pronunțată a economiei, ceea ce ar duce, la rândul său, la obţinerea unor venituri fiscale mai scăzute”.

Or semnele scăderii veniturilor fiscale au venit, deja, dacă luăm în considerare și numai impozitele pe profit mai mici plătite de Transelectrica și Transgaz.

Mai rău, importurile de energie agravează deficitele externe ale României. De mai bine de doi ani deficitul de cont curent al României este cel mai mare din estul UE, dar după creșterea din acest an ar putea ajunge, ca și costul împrumuturilor guvernamentale, de 3 -5 ori mai mare. 

Deloitte a calculat la începutul anului că pierderile totale directe ale statului, din cauza plafonării prețului la gazele naturale, se ridică la 2,26 miliarde de lei în 2019, inluzând și reducerea redevețelor, a încasărilor din TVA și a dividendelor.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.10.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

MF explică normele de aplicare a facilităților pentru creditele acordate de bănci și IFN-uri

Vladimir Ionescu

Persoanele fizice au nevoie, pentru amânarea ratelor, de o declaraţie pe proprie răspundere că le-au fost afectate veniturile faţă de situaţia anterioară declanşării situaţiei de… Mai mult

Europa

Ungaria – Premierul prezintă luni pachetul de 30 de mld. $ pregătit pentru criza Covid-19

Iulian Soare

Viktor Orban va prezenta luni pachetul special de măsuri, în valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari, ce va fi aplicat pentru combaterea pandemiei… Mai mult

Stiri

Ordonanța militară 7: Țăndărei intră în carantină; se autorizează zborurile charter ce duc în străinătate lucrători sezonieri

Vladimir Ionescu

Autoritățile au stabilit sâmbătă, prin Ordonanța militară nr. 7, intrarea în carantină a localității Țăndărei. De asemenea, au fost introduse noi măsuri vizând fluidizarea transportului… Mai mult

Stiri

Cei care vor veni în țară începând de duminică își vor petrece Paștele în carantină – premierul Ludovic Orban

Vladimir Ionescu

“Toți cei care vor veni începând de mâine nu își vor petrece Paștele în condiții normale, vor fi obligați să stea în carantină”, a declarat… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor: IMM-urile şi microîntreprinderile vor beneficia de granturi pentru plata dobânzilor şi comisioanelor în limita a 800.000 de euro fiecare

Vladimir Ionescu

Firmele mici şi mijlocii, precum şi microîntreprinderile care vor accesa linii de credite şi împrumuturi pentru investiţii cu garanţii de stat vor beneficia de granturi… Mai mult

Stiri

Dacă statele se grăbesc să ridice restricțiile, virusul se va reactiva, impactul economic se poate agrava și prelungi – avertisment OMS

Iulian Soare

Dacă statele se grăbesc să ridice restricţiile impuse pentru combaterea răspândirii Covid – 19, virusul s-ar putea reactiva, iar impactul economic ar putea fi mai… Mai mult

Stiri

Județul Galați – toți locuitorii sunt obligați să poarte măști când ies din casă

Vladimir Ionescu

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) a decis, vineri seara, că se impune purtarea mijloacelor de protecţie a gurii şi a nasului în spaţiile… Mai mult