România a fost de două ori în acest an în pericolul de pană generală curent electric la nivel naţional (black-out), din cauza opririi unui reactor de la Cernavodă şi a centralei de la Brazi, potrivit lui Franck Neel, preşedintele Federaţiei Patronale de Petrol şi Gaze din România (FPPG).
„România a fost foarte aproape de black-out de două ori în acest an, o dată la începutul anului, în iarnă, şi a doua oară zilele trecute, când au fost oprite atât Unitatea 1 de la Cernavodă, cât şi centrala de la Brazi”, a spus Franck Neel, citat de Digi24.
Pericolul a fost a fost generat insuficiența capacităților de producție insuficiente și de descurajarea investițiilor din cauza obligației de vânzare a gazelor pentru consumatorii casnici și furnizorii de agent termic la prețul fixat prin OUG 114/2018 și OUG 19 / 2019, în opinia oficialului FPPG.
„Nu este suficientă capacitatea de generare şi nu pot fi finanţate investiţiile în noi capacităţi de generare pentru că nu există posibilitatea încheierii unor contracte pe termen lung. Deci trebuie să vindem totul pe o piaţă parţial reglementată, nu poţi finanţa proiecte noi”, a mai spus Franck Neel, la conferința „Evoluţia preţului gazelor naturale prin restructurarea sectorului”, organizată de Financial Intelligence.
Frank Neel este și membru al directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de Downstream Gas.
Oprirea electrocentralei pe gaze de la Brazi și cea a Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă (neprevăzută, a durat neașteptat de mult – o săptămână) au coincis cu o nivelul scăzut în lacurile de acumulare ale Hidroelectrica şi cu o producţie mică de energie eoliană.
Consecința a fost creşterea vertiginoasă a importurilor, care au folosit la capacitate maximă linia de interconectare cu Ungaria. De asemenea, preţul energiei pe piaţa spot din România a fost cea mai mare din regiune, de multe ori dublu faţă de celelalte ţări.
(Citiți și: Producția de electricitate – aproape de minimele ultimilor 20 de ani. Hidroelectrica, obligată să acopere problemele sistemului)
Producția de electricitate a avut un deficit mediu de circa 20% față de consum în dimineața zilei de luni, iar importurile s-au situat în jurul capacității de 1.400 MW. Și mai sus în zilele următoare.
Fenomenul este însă cronic: importurile de energie electrică au crescut cu 45,2% pe primele 7 luni ale anului, până la mai mult de 2,1 TWh (2.131 milioane kWh), potrivit datelor provizorii publicate miercuri de Institutul Naționale de Statistică (INS).
Creșterea producției de electricitate a centralelor eoliene (+7%) și a celor solare fotovoltaice (+8%) nu au compensat scăderile termocentralelor, hidrocentralelor și pe cea a centralei nucleare.
Scăderea totală de producție a fost de 4,9% față de aceeași perioadă din 2018.