Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) din cadrul ANAF nu a realizat analiză de risc în zone sensibile, precum agenții economici autorizați pentru jocurile de noroc, și nu a valorificat niciun sechestru, în 2016.
Constatările sunt cuprinse în Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2016.
Documentul identifică mai multe probleme descoperite la DGAMC, structură ce avea în aria sa de competență 1.551 de contribuabili:
- creanțele bugetare sunt înscrise în evidența analitică pe plătitori, cât și în evidența contabilă, dar între aceste două evidențe există neconcordanțe, abatere semnalată în repetate rânduri de Curtea de Conturi
- neselectarea în vederea efectuării analizei de risc și, implicit, a programării și efectuării inspecțiilor fiscale, după caz, a unor agenți economici autorizați pentru jocurile de noroc
- din analiza bazelor de date s-a constatat faptul că la nivelul DGAMC există agenți economici care au înregistrat pierderi consecutive în ultimii cinci ani și care nu au fost verificați niciodată în această perioadă în vederea identificării cauzelor care au condus la această situație
- referitor la acțiunile întreprinse de DGAMC pe linia controlului prețurilor de transfer s-a constatat că DGAMC nu a respectat prevederile Circularelor din data de 18.03.2014, în ceea ce privește numărul minimal de acțiuni de inspecție fiscală cu această temă. Nu s-a cuprins în programul de control pentru anul 2016 un număr semnificativ de inspecții fiscale privind controlul în domeniul prețurilor de transfer, iar altele nu s-au finalizat, existând riscul ca anumite perioade de timp să iasă din termenul în care există dreptul de a stabili obligațiile fiscale suplimentare, intervenind prescripția
- durata de efectuare a inspecției fiscale generale nu a fost respectată, constatându-se depășiri semnificative
- s-a constatat depășirea termenului legal de 45 de zile pentru soluționarea contestațiilor, prevăzut de Codul de procedură fiscală. Prin depășirea termenului legal apare riscul solicitării de dobânzi penalizatoare de către contribuabili și plata din bugetul de stat a acestora pe motiv că cererile lor nu au fost soluționate în termenul prevăzut de lege.
Niciun sechestru valorificat în 2016
Sumele încasate de DGAMC din valorificarea bunurilor sechestrate au fost de 0 lei în 2016, iar cei de la Curtea de conturi susțin că situația a fost provocată de următoarele deficiențe:
- lipsa de finalitate a demersurilor DGAMC în ceea ce privește inițierea, derularea și încheierea procedurii de asigurare a serviciilor de evaluare a bunurilor sechestrate
- întârzieri semnificative între momentul sechestrării bunului, momentul evaluării de către un expert ANEVAR și, ulterior, momentul valorificării bunurilor sechestrate
- nu există reglementări, proceduri operaționale, instrucțiuni etc. referitoare la modul de stabilire a valorii estimate a bunului sechestrat
- există riscul major ca unele sechestre să fie supraestimate, adică să fie aplicate pe bunuri a căror valoare reală de piață este mult sub valoarea estimată la momentul instituirii sechestrului
(Citiți și: ”Raport Curtea de Conturi: Erori financiar-contabile de 9 miliarde de euro în instituțiile statului. 150 de milioane de euro prejudicii ”)
Curtea de Conturi recomandă identificarea persoanelor fizice care au dobândit venituri din vânzarea repetată a unor bunuri imobiliare cu destinația de locuințe
În ceea ce privește activitatea structurilor teritoriale, Raportul Curții de Conturi precizează că i s-a recomandat ANAF „să efectueze o analiză pentru identificarea persoanelor fizice care au obținut venituri din vânzarea, în mod repetat, de bunuri imobile cu destinația de locuință, spații comerciale sau cu altă destinație, indiferent dacă aceștia sunt sau nu înregistrați în scopuri de TVA, iar în cazul persoanelor fizice identificate ca fiind în situația respectivă să se ia măsuri de notificare și de încasare a veniturilor bugetare”.
Cei de la Curtea de Conturi explică în Raportul pe 2016 situațiile posibile în aceste cazuri și modul de impozitare:
- sunt impozabile veniturile obținute din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, prin aplicarea cotei de 3% asupra venitului impozabil. Venitul impozabil se stabilește prin deducerea din valoarea tranzacției a sumei neimpozabile de 450 mii lei, potrivit art. 111 din Codul fiscal (deducerea de 450 mii lei se aplică din data de 6 ianuarie 2017)
- sunt impozabile veniturile din activități independente, definite potrivit art. 67 din Codul fiscal. În aceste condiții, chiar dacă nu și-au înregistrat afacerile pentru plata impozitului pe venit, conform art. 67 din Codul fiscal, aceste persoane datorează impozit pe veniturile din activități independente, având totodată dreptul la deducerea cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor.
Urmărește-ne pe Google News
