La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Raport Curtea de Conturi: Erori financiar-contabile de 9 miliarde de euro în instituțiile statului. 150 de milioane de euro prejudicii

de Razvan Diaconu , 20.2.2018

Acţiunile de audit financiar şi de conformitate efectuate anul trecut de către Curtea de Conturi au identificat 21.427 de abateri, prejudicii de 687,6 milioane lei, impactul total al erorilor financiar-contabile ridicându-se la 43,225 miliarde de lei.

Veniturile suplimentare aduse de aceste acțiuni de audit au fost de 978,1 milioane lei.

Raportul pe anul 2016 al Curții de Conturi identifică numeroase nereguli prin care toate domeniile – infrastructură, sănătate, mediu etc – au pierdut sume uriașe din cauza guvernanților și a șefilor de instituții, dar și cheltuieli fără finalitate sau utilitate în valoare de miliarde de lei.

Doar o parte din aceste sume pot fi recuperate și doar pentru câteva dintre ele au fost sesizate organele de cercetare.

Câți bani a pierdut Sănătatea din cauza ministerului

Raportul a contabilizat mai multe sume pierdute de sistemul de sănătate din cauza inacțiunii oficialilor din MS care s-au dovedit incapabili să acceseze fondurile europene disponibile:

  • perimarea unui sistem informatic pentru care s-a achitat suma de 44,625 milioane lei care nu s-a finalizat, nu s-a implementat și nu a fost pus în funcțiune
  • neluarea măsurilor de către MS cu privire la accesarea și derularea unor proiecte cu finanțare nerambursabilă a condus atât la pierderea unor finanțări din fonduri europene, în valoare de 79 milioane lei, cât și la neaccesarea de fonduri nerambursabile în valoare de 470,250 milioane lei din Fondul regional (POR 2007-2013).
  • neîntreprinderea de către MS a tuturor măsurilor necesare în vederea finalizării cartografierii și modelării serviciilor și infrastructurii în sănătate a condus la imposibilitatea accesării de fonduri nerambursabile în valoare de 1,467 miliarde lei din Fondul regional (POR 2014-2020).
  • aparatură medicală în valoare de circa 98,5 milioane lei a fost pusă în funcțiune/exploatare, uneori cu întârzieri de peste 300 de zile sau nu a fost dată în exploatare
  • MS nu a întreprins toate demersurile necesare în vederea utilizării unor resurse importante din fonduri alocate prin acordul de împrumut dintre România și BIRD

Impactul abaterilor financiar-contabile din administrația locală – 1,6 miliarde euro

Abaterile constatate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale au semnalat:

  • nestabilirea şi neîncasarea unor venituri de 262 milioane lei
  • generarea unor prejudicii de 431 milioane lei
  • erori de înregistrare în evidenţele contabile, de patrimoniu sau fiscale, neînregistrarea şi neevaluarea unor active, a căror valoare a fost estimată la 7,337 miliarde lei, adică 1,6 miliarde euro.

ANAF – marii contribuabili: Niciun sechestru valorificat în 2016

Sumele încasate de DGAMC (Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili ) din valorificarea bunurilor sechestrate au fost de 0 (zero) lei în 2016, iar cei de la Curtea de conturi susțin că situația a fost provocată de următoarele deficiențe:

  • lipsa de finalitate a demersurilor DGAMC în ceea ce privește inițierea, derularea și încheierea procedurii de asigurare a serviciilor de evaluare a bunurilor sechestrate
  • întârzieri semnificative între momentul sechestrării bunului, momentul evaluării de către un expert ANEVAR și, ulterior, momentul valorificării bunurilor sechestrate
  • nu există reglementări, proceduri operaționale, instrucțiuni etc. referitoare la modul de stabilire a valorii estimate a bunului sechestrat
  • există riscul major ca unele sechestre să fie supraestimate, adică să fie aplicate pe bunuri a căror valoare reală de piață este mult sub valoarea estimată la momentul instituirii sechestrului

”Varză” în contabilitatea Fiscului

În privința ANAF, Raportul menționează erori în situațiile financiare ale Fiscului care, potrivit reglementărilor, iniţiază şi desfăşoară acţiuni legale în cazul neconformării contribuabililor în îndeplinirea obligaţiilor declarative şi de plată.

Constatările consilierilor care au efectuat auditul la ANAF:

  • în anul 2016, ANAF nu a inițiat operațiunile de inventariere, iar, în anul 2015, rezultatele inventarierii nu au fost înregistrate în evidența contabilă, acestea indicând minusuri de 56.018 mii lei
  • efectul, respectiv consecința economico-financiară a abaterii de la legalitate și regularitate, constă în faptul că situațiile financiare, consolidate la nivelul MFP, întocmite la data de 31.12.2015, respectiv 31.12.2016, conțin erori necorectate, existând rezerve asupra imaginii fidele a situațiilor financiare.

Raportul conține și o opinie contrară, potrivit căreia:

  • denaturările sunt semnificative prin context
  • situațiile financiare sunt tratate cu rezervă atâta timp cât inventarierea generala anuală nu s-a realizat, iar rezultatele inventarierii anterioare nu s-au înregistrat în evidența contabilă.

Tarom: Cheltuielile cu provizioanele pentru litigii de muncă – 34,988 milioane lei

Raportul conține și o analiză a situației Tarom în perioada 2012 – 2016, auditul menționând ratarea de către companie a contextului favorabil, numeroasele schimbări de management și cheltuielile cu litigiile de muncă sau despăgubirile plătite clienților:

  • Deși piața transportului aerian din România a cunoscut o creștere semnificativă în perioada 2012-2016, TAROM nu a reușit să valorifice potențialul existent, realizând un grad de încărcare a aeronavelor care nu a asigurat eficiența operațională. Atât din operarea rutelor pe care TAROM nu s-a confruntat cu concurența altor companii, cât și din exploatarea celorlalte rute, în perioada 2012-2016 nu s-a reușit obținerea de profit. Managementul Companiei nu a reușit să identifice și să exploateze în mod eficient toate sursele potențiale de venituri.
  • În perioada auditată au avut loc numeroase schimbări în managementul Companiei, ceea ce a reprezentat un factor perturbator în elaborarea și implementarea unei strategii coerente, care să conducă la atingerea obiectivelor de performanță. În doar cinci ani, la conducerea TAROM s-au schimbat 39 de persoane, fie dintre membrii CA, fie din conducerea executivă.
  • la finele exercițiului financiar 2015, Compania a înregistrat cheltuieli cu provizioanele pentru litigii de muncă în cuantum de 34,988 milioane lei
  • neregularitățile de zbor au generat plata de despăgubiri către clienții TAROM în cuantum total de 3,790 milioane lei în perioada 2012-2016
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.2.2018

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult