fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației

Aproape 100 de cercetători de la celebrul Institut Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei solicită într-o scrisoare deschisă înlocuirea din… Mai mult

24.06.2020

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Raport Curtea de Conturi: Erori financiar-contabile de 9 miliarde de euro în instituțiile statului. 150 de milioane de euro prejudicii

de Razvan Diaconu , 20.2.2018

Acţiunile de audit financiar şi de conformitate efectuate anul trecut de către Curtea de Conturi au identificat 21.427 de abateri, prejudicii de 687,6 milioane lei, impactul total al erorilor financiar-contabile ridicându-se la 43,225 miliarde de lei.

Veniturile suplimentare aduse de aceste acțiuni de audit au fost de 978,1 milioane lei.

Raportul pe anul 2016 al Curții de Conturi identifică numeroase nereguli prin care toate domeniile – infrastructură, sănătate, mediu etc – au pierdut sume uriașe din cauza guvernanților și a șefilor de instituții, dar și cheltuieli fără finalitate sau utilitate în valoare de miliarde de lei.

Doar o parte din aceste sume pot fi recuperate și doar pentru câteva dintre ele au fost sesizate organele de cercetare.

Câți bani a pierdut Sănătatea din cauza ministerului

Raportul a contabilizat mai multe sume pierdute de sistemul de sănătate din cauza inacțiunii oficialilor din MS care s-au dovedit incapabili să acceseze fondurile europene disponibile:

  • perimarea unui sistem informatic pentru care s-a achitat suma de 44,625 milioane lei care nu s-a finalizat, nu s-a implementat și nu a fost pus în funcțiune
  • neluarea măsurilor de către MS cu privire la accesarea și derularea unor proiecte cu finanțare nerambursabilă a condus atât la pierderea unor finanțări din fonduri europene, în valoare de 79 milioane lei, cât și la neaccesarea de fonduri nerambursabile în valoare de 470,250 milioane lei din Fondul regional (POR 2007-2013).
  • neîntreprinderea de către MS a tuturor măsurilor necesare în vederea finalizării cartografierii și modelării serviciilor și infrastructurii în sănătate a condus la imposibilitatea accesării de fonduri nerambursabile în valoare de 1,467 miliarde lei din Fondul regional (POR 2014-2020).
  • aparatură medicală în valoare de circa 98,5 milioane lei a fost pusă în funcțiune/exploatare, uneori cu întârzieri de peste 300 de zile sau nu a fost dată în exploatare
  • MS nu a întreprins toate demersurile necesare în vederea utilizării unor resurse importante din fonduri alocate prin acordul de împrumut dintre România și BIRD

Impactul abaterilor financiar-contabile din administrația locală – 1,6 miliarde euro

Abaterile constatate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale au semnalat:

  • nestabilirea şi neîncasarea unor venituri de 262 milioane lei
  • generarea unor prejudicii de 431 milioane lei
  • erori de înregistrare în evidenţele contabile, de patrimoniu sau fiscale, neînregistrarea şi neevaluarea unor active, a căror valoare a fost estimată la 7,337 miliarde lei, adică 1,6 miliarde euro.

ANAF – marii contribuabili: Niciun sechestru valorificat în 2016

Sumele încasate de DGAMC (Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili ) din valorificarea bunurilor sechestrate au fost de 0 (zero) lei în 2016, iar cei de la Curtea de conturi susțin că situația a fost provocată de următoarele deficiențe:

  • lipsa de finalitate a demersurilor DGAMC în ceea ce privește inițierea, derularea și încheierea procedurii de asigurare a serviciilor de evaluare a bunurilor sechestrate
  • întârzieri semnificative între momentul sechestrării bunului, momentul evaluării de către un expert ANEVAR și, ulterior, momentul valorificării bunurilor sechestrate
  • nu există reglementări, proceduri operaționale, instrucțiuni etc. referitoare la modul de stabilire a valorii estimate a bunului sechestrat
  • există riscul major ca unele sechestre să fie supraestimate, adică să fie aplicate pe bunuri a căror valoare reală de piață este mult sub valoarea estimată la momentul instituirii sechestrului

”Varză” în contabilitatea Fiscului

În privința ANAF, Raportul menționează erori în situațiile financiare ale Fiscului care, potrivit reglementărilor, iniţiază şi desfăşoară acţiuni legale în cazul neconformării contribuabililor în îndeplinirea obligaţiilor declarative şi de plată.

Constatările consilierilor care au efectuat auditul la ANAF:

  • în anul 2016, ANAF nu a inițiat operațiunile de inventariere, iar, în anul 2015, rezultatele inventarierii nu au fost înregistrate în evidența contabilă, acestea indicând minusuri de 56.018 mii lei
  • efectul, respectiv consecința economico-financiară a abaterii de la legalitate și regularitate, constă în faptul că situațiile financiare, consolidate la nivelul MFP, întocmite la data de 31.12.2015, respectiv 31.12.2016, conțin erori necorectate, existând rezerve asupra imaginii fidele a situațiilor financiare.

Raportul conține și o opinie contrară, potrivit căreia:

  • denaturările sunt semnificative prin context
  • situațiile financiare sunt tratate cu rezervă atâta timp cât inventarierea generala anuală nu s-a realizat, iar rezultatele inventarierii anterioare nu s-au înregistrat în evidența contabilă.

Tarom: Cheltuielile cu provizioanele pentru litigii de muncă – 34,988 milioane lei

Raportul conține și o analiză a situației Tarom în perioada 2012 – 2016, auditul menționând ratarea de către companie a contextului favorabil, numeroasele schimbări de management și cheltuielile cu litigiile de muncă sau despăgubirile plătite clienților:

  • Deși piața transportului aerian din România a cunoscut o creștere semnificativă în perioada 2012-2016, TAROM nu a reușit să valorifice potențialul existent, realizând un grad de încărcare a aeronavelor care nu a asigurat eficiența operațională. Atât din operarea rutelor pe care TAROM nu s-a confruntat cu concurența altor companii, cât și din exploatarea celorlalte rute, în perioada 2012-2016 nu s-a reușit obținerea de profit. Managementul Companiei nu a reușit să identifice și să exploateze în mod eficient toate sursele potențiale de venituri.
  • În perioada auditată au avut loc numeroase schimbări în managementul Companiei, ceea ce a reprezentat un factor perturbator în elaborarea și implementarea unei strategii coerente, care să conducă la atingerea obiectivelor de performanță. În doar cinci ani, la conducerea TAROM s-au schimbat 39 de persoane, fie dintre membrii CA, fie din conducerea executivă.
  • la finele exercițiului financiar 2015, Compania a înregistrat cheltuieli cu provizioanele pentru litigii de muncă în cuantum de 34,988 milioane lei
  • neregularitățile de zbor au generat plata de despăgubiri către clienții TAROM în cuantum total de 3,790 milioane lei în perioada 2012-2016
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Comisia Europeană a autorizat tratamentul cu Remdesivir pentru Covid-19. SUA a cumpărat 90% din producția următoarelor 3 luni

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a autorizat vineri “punerea pe piaţă condiţionată” a antiviralului Remdesivir la nivelul Uniunii Europene, utilizat în tratamentul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. Compania… Mai mult

Stiri

Alpha Bank România lansează aplicația care transformă telefonul mobil în POS

Vladimir Ionescu

Alpha Bank este prima bancă din România care va lansa o aplicație ce transformă telefonul mobil în POS. Soluția este compatibilă cu dispozitivele mobile Android… Mai mult

Stiri

Resursele României, exploatate fără plata taxelor și redevențelor – dezastru la ANRM constatat de Corpul de control al premierului

Razvan Diaconu

Guvernul a anunțat vineri că a transmis Parchetului raportul de control pe care Corpul de Control al premierului l-a finalizat recent la Agenția Națională pentru… Mai mult

Stiri

Majoritatea companiilor germane din România văd o scădere de până la 50% a afacerilor – sondaj AHK

Adrian N Ionescu

Mai mult de jumătate din companiile germane din România se aşteaptă la scăderi ale cifrei de afaceri între 10 şi 50%, în 2020, iar un… Mai mult

Europa

Eurostat: Marja de profit a companiilor din zona euro, cea mai pronunțată scădere din ultimii 20 de ani în primul trimestru

Vladimir Ionescu

Marjele de profit ale companiilor din zona euro au scăzut la 37,9% în primul trimestru din 2020, față de 39,6% în T4 din 2019, odată… Mai mult

Stiri

Riscul de nerambursare a creditelor a devenit sever – Sondaj BNR

Adrian N Ionescu

Băncile consideră că riscul nerambursării creditelor companiilor și ale persoanelor fizice a crescut în primul trimestru direct la nivelul maxim, „sever”, de la nivelul „moderat… Mai mult

Europa

Plafonarea comisioanelor interbancare pentru carduri a produs economii de 2 miliarde de euro pe an

Alexandra Pele

Comisioanele bancare suportate de comercianții și consumatorii europeni au scăzut semnificativ în ultimii doi ani, pe fondul noilor reglementări europene care au generat economii de… Mai mult