La obiect

Creşterea exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor. Totuşi, deficitul comercial lunar a atins din nou miliardul de euro

Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a trecut din nou pragul de 1 miliard de euro, deşi, pentru prima dată în acest an, ritmul de… Mai mult

11.06.2018

Analiză

Un (nou) paradox: Datoria publică scade ca pondere în PIB – costul crește, odată cu dobânda la care ne împrumutăm. Observaţii

Deşi datoria externă pe termen mediu şi lung (DETML) a scăzut sistematic în ultimii patru ani prin raportare la PIB, suma plătită pentru această datorie… Mai mult

10.06.2018

La obiect

Familiile cu copii: România în context european

Ceva mai puţin de 35% dintre cele circa 7,5 milioane de familii din România au avut copii în întreţinere anul trecut, potrivit datelor publicate de… Mai mult

07.06.2018

Evenimentul

”Argumentele revocării procurorului se subsumează competenţei discreţionare a ministrului justiţiei”: Motivarea CCR care îl obligă pe președinte să o demită pe Laura Kovesi

Decizia CCR privind refuzul președintelui României de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA, la cererea ministrului Justiției, a… Mai mult

07.06.2018

Raport Curtea de Conturi: Erori financiar-contabile de 9 miliarde de euro în instituțiile statului. 150 de milioane de euro prejudicii

de Razvan Diaconu , 20.2.2018

Acţiunile de audit financiar şi de conformitate efectuate anul trecut de către Curtea de Conturi au identificat 21.427 de abateri, prejudicii de 687,6 milioane lei, impactul total al erorilor financiar-contabile ridicându-se la 43,225 miliarde de lei.

Veniturile suplimentare aduse de aceste acțiuni de audit au fost de 978,1 milioane lei.

Raportul pe anul 2016 al Curții de Conturi identifică numeroase nereguli prin care toate domeniile – infrastructură, sănătate, mediu etc – au pierdut sume uriașe din cauza guvernanților și a șefilor de instituții, dar și cheltuieli fără finalitate sau utilitate în valoare de miliarde de lei.

Doar o parte din aceste sume pot fi recuperate și doar pentru câteva dintre ele au fost sesizate organele de cercetare.

Câți bani a pierdut Sănătatea din cauza ministerului

Raportul a contabilizat mai multe sume pierdute de sistemul de sănătate din cauza inacțiunii oficialilor din MS care s-au dovedit incapabili să acceseze fondurile europene disponibile:

  • perimarea unui sistem informatic pentru care s-a achitat suma de 44,625 milioane lei care nu s-a finalizat, nu s-a implementat și nu a fost pus în funcțiune
  • neluarea măsurilor de către MS cu privire la accesarea și derularea unor proiecte cu finanțare nerambursabilă a condus atât la pierderea unor finanțări din fonduri europene, în valoare de 79 milioane lei, cât și la neaccesarea de fonduri nerambursabile în valoare de 470,250 milioane lei din Fondul regional (POR 2007-2013).
  • neîntreprinderea de către MS a tuturor măsurilor necesare în vederea finalizării cartografierii și modelării serviciilor și infrastructurii în sănătate a condus la imposibilitatea accesării de fonduri nerambursabile în valoare de 1,467 miliarde lei din Fondul regional (POR 2014-2020).
  • aparatură medicală în valoare de circa 98,5 milioane lei a fost pusă în funcțiune/exploatare, uneori cu întârzieri de peste 300 de zile sau nu a fost dată în exploatare
  • MS nu a întreprins toate demersurile necesare în vederea utilizării unor resurse importante din fonduri alocate prin acordul de împrumut dintre România și BIRD

Impactul abaterilor financiar-contabile din administrația locală – 1,6 miliarde euro

Abaterile constatate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale au semnalat:

  • nestabilirea şi neîncasarea unor venituri de 262 milioane lei
  • generarea unor prejudicii de 431 milioane lei
  • erori de înregistrare în evidenţele contabile, de patrimoniu sau fiscale, neînregistrarea şi neevaluarea unor active, a căror valoare a fost estimată la 7,337 miliarde lei, adică 1,6 miliarde euro.

ANAF – marii contribuabili: Niciun sechestru valorificat în 2016

Sumele încasate de DGAMC (Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili ) din valorificarea bunurilor sechestrate au fost de 0 (zero) lei în 2016, iar cei de la Curtea de conturi susțin că situația a fost provocată de următoarele deficiențe:

  • lipsa de finalitate a demersurilor DGAMC în ceea ce privește inițierea, derularea și încheierea procedurii de asigurare a serviciilor de evaluare a bunurilor sechestrate
  • întârzieri semnificative între momentul sechestrării bunului, momentul evaluării de către un expert ANEVAR și, ulterior, momentul valorificării bunurilor sechestrate
  • nu există reglementări, proceduri operaționale, instrucțiuni etc. referitoare la modul de stabilire a valorii estimate a bunului sechestrat
  • există riscul major ca unele sechestre să fie supraestimate, adică să fie aplicate pe bunuri a căror valoare reală de piață este mult sub valoarea estimată la momentul instituirii sechestrului

”Varză” în contabilitatea Fiscului

În privința ANAF, Raportul menționează erori în situațiile financiare ale Fiscului care, potrivit reglementărilor, iniţiază şi desfăşoară acţiuni legale în cazul neconformării contribuabililor în îndeplinirea obligaţiilor declarative şi de plată.

Constatările consilierilor care au efectuat auditul la ANAF:

  • în anul 2016, ANAF nu a inițiat operațiunile de inventariere, iar, în anul 2015, rezultatele inventarierii nu au fost înregistrate în evidența contabilă, acestea indicând minusuri de 56.018 mii lei
  • efectul, respectiv consecința economico-financiară a abaterii de la legalitate și regularitate, constă în faptul că situațiile financiare, consolidate la nivelul MFP, întocmite la data de 31.12.2015, respectiv 31.12.2016, conțin erori necorectate, existând rezerve asupra imaginii fidele a situațiilor financiare.

Raportul conține și o opinie contrară, potrivit căreia:

  • denaturările sunt semnificative prin context
  • situațiile financiare sunt tratate cu rezervă atâta timp cât inventarierea generala anuală nu s-a realizat, iar rezultatele inventarierii anterioare nu s-au înregistrat în evidența contabilă.

Tarom: Cheltuielile cu provizioanele pentru litigii de muncă – 34,988 milioane lei

Raportul conține și o analiză a situației Tarom în perioada 2012 – 2016, auditul menționând ratarea de către companie a contextului favorabil, numeroasele schimbări de management și cheltuielile cu litigiile de muncă sau despăgubirile plătite clienților:

  • Deși piața transportului aerian din România a cunoscut o creștere semnificativă în perioada 2012-2016, TAROM nu a reușit să valorifice potențialul existent, realizând un grad de încărcare a aeronavelor care nu a asigurat eficiența operațională. Atât din operarea rutelor pe care TAROM nu s-a confruntat cu concurența altor companii, cât și din exploatarea celorlalte rute, în perioada 2012-2016 nu s-a reușit obținerea de profit. Managementul Companiei nu a reușit să identifice și să exploateze în mod eficient toate sursele potențiale de venituri.
  • În perioada auditată au avut loc numeroase schimbări în managementul Companiei, ceea ce a reprezentat un factor perturbator în elaborarea și implementarea unei strategii coerente, care să conducă la atingerea obiectivelor de performanță. În doar cinci ani, la conducerea TAROM s-au schimbat 39 de persoane, fie dintre membrii CA, fie din conducerea executivă.
  • la finele exercițiului financiar 2015, Compania a înregistrat cheltuieli cu provizioanele pentru litigii de muncă în cuantum de 34,988 milioane lei
  • neregularitățile de zbor au generat plata de despăgubiri către clienții TAROM în cuantum total de 3,790 milioane lei în perioada 2012-2016
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.2.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Studiu: Infrastructura de transport din România are nevoie de 70 mld. euro – dublu față de resursele din Master plan

Adrian N Ionescu

Nevoile de investiţii în infrastructura de transport a României depăşesc 70 miliarde de euro, în timp ce resursele disponibile până în 2030 sunt de 36… Mai mult

Stiri

Peste 75 de ONG-uri acuză: Prevederile proiectului ce transpune Directiva europeană privind spălarea banilor – dăunătoare societății civile

Vladimir Ionescu

Peste 75 de organizații neguvernamentale acuză Guvernul că s-a folosit de Directiva europeană privind spălarea banilor pentru a sancționa ascoiațiile incomode pentru putere. Deși directiva… Mai mult

Stiri

SUA se retrag din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului

Iulian Soare

Ambasadorul SUA la ONU, Nikki Haley (foto), a anunţat că SUA se retrag din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (UNHRC), acuzând consiliul de o atitudine… Mai mult

Stiri

Femeie arestată la Moscova sub acuzația de spionaj în favoarea României

Iulian Soare

Karina Ţurcan (foto), originară din Republica Moldova, a fost arestată vineri în Rusia, fiind acuzată de spionaj în favoarea României, informează presa rusă. Dacă va… Mai mult

Europa

Alegerile la Primăria Chișinăului au fost invalidate de justiție

Victor Bratu

Judecătoria Chişinău a invalidat marți alegerile locale care au fost organizate în capitala Republicii Moldova în 3 iunie. Motivul invocat de judecător: alegătorii au fost… Mai mult

Stiri

Negocierile privind legea operațiunilor petroliere offshore s-au împotmolit în Comisia de industrii. Din nou

Razvan Diaconu

Discuțiile dintre membrii membrii Comisiei de industrii a Camerei Deputațiilor și reprezentanții companiilor petroliere deținătoare de concesiuni de gaze naturale în Marea Neagră s-au blocat… Mai mult

Stiri

CCR respinge sesizarea Curtii supreme referitoare la Statutul magistraților

Vladimir Ionescu

Judecătorii Curții constituționale a României au respins marţi, cu majoritate de voturi, sesizările PNL şi ale Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la modificarea Legii… Mai mult