Ministrul Boloș, după discuțiile de la Bruxelles – România a cerut deficit de 5,5 – Comisia are dubii legate de metodologia de calculare a impactului

Ministrul Marcel Boloș a prezentat marți, experților de la Bruxelles, măsurile fiscale și cele de reducere a cheltuielilor bugetare, cerând Comisiei Europene să accepte un deficit de 5,5% din PIB, nu de 4,4% care e ținta din Buget și care nu poate fi respectată.

Ținta corectă de deficit, pentru care România nu ar trebui să fie sancționată de Bruxelles, ar fi de 5,4 – 5,5% din PIB, a explicat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, într-un interviu acordat Digi24, imediat după ieșirea de la discuțiile cu reprezentanții Comisiei:

„Da, aceasta ar fi o țintă corectă pe care ar trebui să ne-o asumăm luând în calcul aceste categorii de cheltuieli care n-au depins de noi și care sunt argumentul nostru ca să avem un deficit bugetar realist și acceptat de Comisia Europeană, nefiind singurul stat care se confruntă cu această deviație de la țintele de deficit bugetar asumate. Dacă luăm în calcul aceste categorii de cheltuieli și ținta asumată de 4,4% corect pentru România, fără să fie sancționată cu suspendarea fondurilor, ar fi 5,5% din PIB„.

Argumentele prezentate de ministrul Boloș

Oficialul român a invocat în sprijinul cererii României ccreșterea neprevăzută a cheltuielilor, generată de invazia Ucrainei, printre care se numără sumele acordate pentru refugiații din țara atacată de Rusia și fondurile suplimentare pentru apărare.

Ministrul de Finanțe a prezentat nu doar planul de măsuri ce vor fi luate, ci și categoriile de cheltuieli ce au dus la creșterrea obiectivă a deficitului și pe care se fundamentează solicitarea de a i se îngădui României anul acesta depășirea țintei stabilite.

„Era o așteptare din partea Comisiei că țintă de 4,4% din PIB aproape că nu poate fi respectată. Am arătat și cauzele, care au fost atât de natură internă, cât și de natură externă. Discutăm aici de la cheltuielile pe compensarea energiei pentru populație și mediul de afaceri până la cheltuielile care au fost cu refugiații din Ucraina, atât pe linie de costuri directe și costuri indirecte pe care le-am avut. De asemenea, am avut costuri cu cheltuielile militare – România și-a crescut alocarea bugetară de la 2% la 2,5%. Toate acestea sunt cauze externe României și justifică într-o oarecare măsură această depășire a țintei de deficit bugetar pe care ne-am asumat-o…

Avem, pe de o parte, 0,4% din PIB pentru ceea ce înseamnă cheltuieli directe pe care le-am avut cu refugiații și, probabil, dacă adăugăm și 0,5% pentru cheltuielile militare, de aici rezultă o abatere de 1,1% din PIB asupra deficitului bugetar, care are ca și fundament cheltuieli care n-au ținut de deciziile pe care le-a luat România. Pe lângă cei 0,4% din PIB avem și cheltuieli indirecte, care țin de cheltuieli cu spitalizarea, educația și accesul la serviciile publice pentru refugiați”, a declarat Marcel Boloș.

Comisia are dubii în ceea ce privește impactul și a cerut prezentarea metodologiei

Partea română a prezentat marți măsurile și impactul fiecăreia dintre acestea, a explicat ministrul Finanțelor.

Comisia s-a arătat sceptică față de impactul impactul măsurilor și a cerut prezentarea metodei de calcul folosite de MF român, urmând ca abia apoi să se pronunțe asupra situației, a mai explicat ministrul Boloș:

„Am discutat în termeni de impact bugetar, unde au avut un semn de întrebare cu privire la calculele pe care le-am întocmit și modalitatea la care am ajuns la acel impact. Am spus că am avut o metodologie destul de precisă pentru evaluarea acestui impact bugetar, că urmează ca metodologia să o prezentăm separat Comisiei și că pe marginea acesteia și a impactului bugetar urmează să se pronunțe Comisia Europeană, pentru ca mai apoi să avem un parcurs al adoptării acestor măsuri, care trebuie să fie în cursul lunii septembrie, pentru ca aceste măsuri să-și producă efectul și să putem să ne respectăm angajamentele față de CE”.

****