duminică

14 iulie, 2024

10 august, 2023

Proiectul OUG referitor la măsurile de austeritate a provocat un val de nemulțumiri vehemente, înainte ca el să fie supus dezbaterii publice. Promovată ca o reformă a administrației centrale și publice, dar neînsoțită de o analiză de impact social, ordonanța riscă să lase comunități numeroase fără instituții importante și să destabilizeze diferite sectoare.

Angajați din mai multe domenii s-au activat și au elaborat memorii adresate Guvernului în care explică argumentat efectele prevederilor din ordonanță referitoare la eliminarea posturilor vacante și reorganizarea instituțiilor.

Cele două prevederi constituie cadrul pentru desființarea, conform unor estimări, a mii de instituții și unități publice, unele dintre ele esențiale, de la filarmonici și biblioteci, până la instanțe și parchete.

Măsurile cu potențial exploziv


1.Eliminarea din schemele de personal a 200.000 de posturi vacante

2. Reorganizarea, prin desființare sau comasare, de la 1 ianuarie 2024, a unităților ce nu îndeplinesc concomitent următoarele două condiții:

  • peste 50 de posturi aprobate și efectiv ocupate
  • activitățile desfășurate nu se suprapun peste sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice.

Instituțiile care nu îndeplinesc aceste principii vor fi desființate sau comasate sau își pierd personalitatea juridică, fiind integrate în instituții ale administrației locale ori centrale. Ulterior, în instituțiile la care au fost atașate urmează să se aplice o reducere cu 15% a personalului și a cheltuielilor de funcționare, conform Art. XX (3) din proiectul de OUG.

Reorganizarea va face ravagii în Cultură: dispar teatre, bibliotecile județene, muzee

Cultura este unul dintre domeniile cele mai afectate, conform datelor făcute rapid de Rețeaua Muzeelor, fiind existând riscul să dispară cel puțin 37 de teatre, 42 de biblioteci, 48 muzee și 166 de așezăminte culturale.


Urmează să dispară majoritatea teatrelor de copii și ca un număr de orașe și municipii să rămână fără teatre, muzee și alte instituții de cultură.

Printre instituțiile unice în pericol se numără Centrul Național al Cinematografiei,  Administrația Fondului Cultural Național, Arhiva Națională de Filme și Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, care au mai puțin de 50 de angajați în schema de personal.

Acestea vor fi probabil integrate în Ministerul Culturii.

Una dintre consecințele absurde pe care le poate avea ordonanța este dispariția unor instituții pentru că se desființează un post esențial ce este vacant la termenul limită din OUG. Situația ipotetică a fost descrisă chiar de ministrul Culturii, raluca Turcan, într-o declarație citată de Agerpres: „Posturi sunt neocupate, însă cultura este un domeniu specific pentru că dacă sunt, de exemplu, posturi libere într-o orchestră şi acelea se taie, prin tăiere orchestra ar putea să nu mai funcţioneze, aşadar nu se poate pune un şablon de la administraţie”.

Rămân doar 12 dintre bibliotecile județene

Conform Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, aproximativ 80% din biblioteci vor fi afectate, întrucât personalul acestora este mult sub plafonul din OUG.

Cele 2.220 biblioteci publice de drept public din România, au angajate doar 4.425 de persoane, înseamnă o medie de mai puțin de doi bibliotecari per bibliotecă.

Aceasta, în condițiile în care Legea bibliotecilor, care stabilește, de exemplu, că trebuie să existe un post de specialitate la 5.000 – 7.000 de  locuitori, în cazul bibliotecilor județene.

Cu toate acestea, doar 12 dintre bibliotecile județene au peste 50 de angajați și, prin urmare, ar supraviețui OUG pregătit de Cabinetul Marcel Ciolacu.

OUG ar putea afecta programul PNRR de transformare a 105 de biblioteci în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale

Deocamdată nu a fost realizată o evaluare exactă a impactului, însă bibliotecarii sunt convinși că OUG, în forma cunoscută, ar putea afecta „INVESTIȚIA I17. Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale”, din PNRR.

Suma alocată pentru transformarea bibliotecilor în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale este de 37.000.000 euro, din această sumă 3.000.000 sunt destinați Băncii Mondiale pentru dezvoltarea activităților de instruire.

Unul dintre obiectivele finanțării este transformarea a 105 biblioteci în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale de bază – alfabetizare digitală, comunicare, educație în domeniul mass-mediei, creare de conținut digital, securitatea digitală și educație antreprenorială digitală – pentru un număr de 100.000 de locuitori din comunități defavorizate.

Două dintre bibliotecile județene cărora li s-au aprobat deja proiectele – Dâmbovița și Vaslui – se află în risc de a fi desființate sau de a-și pierde personalitatea juridică, din cauza OUG.

Sănătatea și Educația – cu deficit mare de personal – figurează pe listă, dar au fost deja exceptate de la interdicția angajărilor introdusă prin ordonanța austerității din luna mai

Totalul de 200.000 de posturi vacante ce vor fi eliminate prin viitoarea OUG cuprinde și poziții de care depinde funcționarea optimă a unor spitale și școli.

Pentru ele însă, Guvernul a aprobat deja memorii de exceptare de la interdicția instituită prin OUG 34 (care nu permite angajări până la sfârșitul acestui an), în urma negocierilor acerbe purtate la începutul verii cu sindicatele de profil.

Astfel, „circa 4.000 de posturi vacante vor putea fi ocupate prin concurs în unitățile sanitare subordonate Ministerului Sănătății, în perioada următoare”, anunța Guvernul, la 30 iunie.

Pentru posturile din spitalele aparținând administrației locale, memoriul a fost depus de Ministerul Dezvoltării.

Este de așteptat ca Sănătatea și Educația să fie scoase de pe lista unităților unde sunt eliminate posturile vacante.

(Citește și: „Deficitul: Coaliția se angajează să taie cheltuielile statului cu 6 mld: Lista măsurilor acceptate„)

Destabilizarea sistemului judiciar, aflat în criză de personal

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis luni un comunicat în care atrage atenția că OUG de reducere a cheltuielilor la stat poate genera „consecințe devastatoare, pe termen lung”, motiv pentru care „este absolut necesar” ca actul normativ să prevadă exceptarea expresă a sistemului judiciar de la aplicarea măsurii de anulare a posturilor vacante”.

Eliminarea posturilor vacante în cazul instanțelor judecătorești și parchetelor ar crea premisele unui blocaj în activitatea judiciară, cunoscute fiind dificultățile cu care acestea se confruntă în prezent, spun reprezentanții magistraților.

Posturile vacante în prezent nu reprezintă un surplus dispensabil, spune CSM, ci constituie expresia unei situații de criză cu care sistemul judiciar se confruntă de mult timp.

De asemenea, Parchetul General avertizează că aplicarea orodnanței ar putea duce la dispariția unor structuri teritoriale ale unro parchete importante, precum DIICOT, care se ocupă și de combaterea evaziunii fiscale.

„Dacă ordonanţa de urgenţă s-ar aplica instituţiilor din sistemul judiciar s-ar produce, implicit, schimbări esenţiale în organizarea internă a acestor instituţii, cu modificarea corelativă a legilor de organizare şi funcţionare a respectivelor instituţii, ceea ce ar produce grave perturbări în activitatea de urmărire penală. Orice intervenţie legislativă cu impact asupra activităţii Parchetelor trebuie realizată cu respectarea standardelor constituţionale vizând principiul fundamental al independenţei Justiţiei, evitând astfel destabilizarea sistemului judiciar în ansamblul său şi afectarea gravă a dreptului cetăţeanului de acces la Justiţie”, a precizat Minsiterul Public.

Sunt amenințate „inclusiv Parchete de pe lângă Tribunale, precum Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, care au în competenţă investigarea unor infracţiuni de o gravitate deosebită, precum cele de omor, evaziune fiscală, spălarea banilor şi infracţiuni de corupţie, funcţionează în acest moment cu un sigur procuror în schemă, iar perpetuarea acestei situaţii va determina imposibilitatea gestionării unor fenomene infracţionale grave”, a explicat Parchetul general.

(Citește și: Parchetul General: Eliminarea posturilor vacante destabilizează sistemul judiciar. Prevederile cu impact exploziv pentru justiție)

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Alta care își dă cu părerea și nu acceptă reforma din sistemul bugetar. Alta care nu vrea să vadă mocirla în care a ajuns țara și acceptă tot felul de motivații subiective de la cei interesați ca țara să fie o cocină.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Alta care își dă cu părerea și nu acceptă reforma din sistemul bugetar. Alta care nu vrea să vadă mocirla în care a ajuns țara și acceptă tot felul de motivații subiective de la cei interesați ca țara să fie o cocină.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: