4 noiembrie, 2015

Modificările aduse Codului Fiscal au fost publicate marţi în Monitorul Oficial. Printre cele mai importante măsuri se numără reducerea impozitului pe dividende, reducerea TVA la apă, precum şi introducerea unui sistem de impozitare diferenţiat pentru microîntreprinderi.

Impactul acestor măsuri este de 2,6 miliarde de lei în 2016, respectiv de 0,3% din PIB, la un PIB de 746,6 miliarde de lei, estimat de Comisia Naţională de Prognoză pentru anul viitor. Pentru 2017, impactul prognozat este de 2,8 miliarde de lei, pentru 2018 de 3 miliarde de lei, iar pentru 2019 de 3,2 miliarde de lei, reiese din calculele Guvernului.

Redăm mai jos cele mai importante modificări aduse Codului Fiscal:

Unităţile private de învăţământ preuniversitar au fost scutite de impozitul pe profit.

Aplicarea unei cote de impozit de 5% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Definiţia microîntreprinderilor a fost extinsă. Astfel, în vederea stabilirea impozitului pe venit, microîntreprinderile vor fi considerate acele persoane juridice care au realizat venituri ce nu depăşesc echivalentul în lei a 100.000 de euro, faţă de 65.000 de euro în trecut.

Cotele de impozitare pentru veniturile microîntreprinderilor au fost modificate astfel:

– 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariaţi, inclusiv;

– 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat;

– 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi.

De asemenea, la acest articol au fost introduse două alineate noi ce reglementează situaţiile în care numărul de angajaţi de schimbă pe parcursul anului. Aşadar, „în cazul în care, în cursul anului fiscal, numărul de salariaţi se modifică, cotele de impozitare prevăzute la alin. (1) se aplică în mod corespunzător, începând cu trimestrul în care s-a efectuat modificarea. Pentru microîntreprinderile care au un salariat, respectiv 2 salariaţi şi care aplică cotele de impozitare prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), al căror raport de muncă încetează, condiţia referitoare la numărul de salariaţi se consideră îndeplinită dacă în cursul aceluiaşi trimestru sunt angajaţi noi salariaţi.”

Totodată, noii salariaţi trebuie angajaţi cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă de cel puţin 12 luni pentru ca microîntreprinderile să se poată încadra la aceste cote de impozitare.

Dacă veniturile depăşesc 100.000 de euro sau dacă microîntreprinderea realizează venituri din consultanţă şi management a căror pondere depăşeşte 20%, compania va trebui să plătească impozit pe profit începând din trimestrul următor.

Modificări în calculul venitului impozabil din pensii. Înainte, acesta era stabilit „prin deducerea din suma totală a contribuțiilor sociale obligatorii calculate, reținute și suportate de persoana fizică, și a sumei neimpozabile lunare, stabilită potrivit legislației în vigoare la data plății”.

Acum, „venitul impozabil din pensii se stabileşte prin deducerea din suma totală a contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate, datorate potrivit legii, şi a sumei neimpozabile lunare, stabilite potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii”.

Se exceptează de la plata contribuțiilor de asigurări sociale următoarele venituri:

– ajutoarele/sumele acordate potrivit legii, în cazul decesului personalului din cadrul instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, decedat ca urmare a participării la acţiuni militare, şi indemnizaţiile lunare de invaliditate acordate personalului ca urmare a participării la acţiuni militare.

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente sau profesii libere datorează o contribuţie individuală la asigurările sociale de stat de 10,5%, la care se adaugă impozitul pe venit de 16% şi contribuţia la asigurările de sănătate de 5,5%, dar vor putea opta să plătească o contribuţie integrală, de 26,3%.

Cetăţenii români care deţin o asigurare de boală şi maternitate în sistemul de securitate socială din alt stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene sau în statele cu care România are încheiate acorduri bilaterale de securitate socială şi care fac dovada valabilităţii asigurării nu au calitate de contribuabil la sistemul de asigurări sociale de sănătate. Prin urmare, ei nu vor datora contribuţia de 5,5% din salariul minim pe economie.