Ministerul Finanţelor a atras, vineri, 75 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de joi, când a împrumutat 566 milioane de lei, la o dobândă de 6,74% pe an, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark cu maturitatea reziduală la 82 de luni.
Valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 75 de milioane de lei, iar băncile au transmis oferte în valoare de 75 milioane de lei, scrie Agerpres.
Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna iulie 2023, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 4 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 600 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.
Suma totală, de 4,6 miliarde de lei, este cu 1,88 miliarde lei mai mică faţă de cea care a fost programată în iunie, de 6,48 de miliarde lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.
(Citește și: „Cine deține datoria României: structura datoriilor publice ale statelor UE și caracteristica românească„)
Caracteristicile datoriei guvernamentale a României: peste jumătate, denominată în valută
În cazul a 3 țări UE, peste 50% din datoria lor brută a guvernului central era denominată în valută străină la sfârșitul anului 2022: Croația (75%), Bulgaria (71%) și România (53%). Poziția României este, însă, cea mai riscantă: Bulgaria are Consiliu Monetar, iar Croația de la 1 ianuarie a adoptat moneda euro.
La sfârșitul anului 2022, cea mai mare parte a datoriei acestor țări în valută era exprimată în euro.
În România, băncile au o expunere mare, 23% din totalul datoriei guvernamentale, spre deosebire de alte state din UE unde cea mai mare pondere este aparține rezidenților.
România are a treia pondere din datorie denominate în valută (de 53%), doar două țări europene având o pondere mai mare a datoriei în valută și anume Bulgaria și Croația, însă Croația tocmai a intrat în zona euro.
Asta înseamnă risc valutar foarte mare pentru România, care se deosebește fundamental de celelalte două: Bulgaria are Consiliu Monetar, iar Croația de la 1 ianuarie a adoptat moneda euro.
(Citiți și: ”Datoria României accelerează: 22,4 mld. euro numai dobânzi, în ultimii 5 ani – în care datoria s-a dublat, iar costul ei s-a triplat”)
Ponderea mare a datoriei în valută, în special euro derive din faptul că necesarul guvernului pentru acoperirea deficitului nu poate fi acoperit doar pe piața internă.
Avem al 2-lea cel mai slab rating, după Grecia, de unde provin și randamentele mari pe care le plătește statul.
****
