Între statele membre UE și AELS, sunt diferențe semnificative între sectoarele care dețin datoria publică brută a fiecări țări.
La sfârșitul anului 2022, datoria publică a statelor UE era deținută în principal de sectorul instituțiilor financiare (în cea mai mare parte băncile comerciale) rezidente din 14 state membre ale UE pentru care sunt disponibile date, conform biroului european de statitistică, Eurostat.
Una din caracteristicile principale ale datoriei României este că mai mult de jumătate (53%) e denominată în valută. Asemenea nouă (chiar mai mare decât procentul românesc) mai sunt – pe nivelul anului 2022 – Bulgaria și Croația, dar fără riscurile României: Bulgaria are Consiliu Monetar, iar Croația tocmai a intrat în zona euro.
*
Ponderea instituțiilor financiare rezidente a fost cea mai mare în Danemarca (75 %), urmată de Suedia (74 %), Croația (67 %) și Italia (64 %).
La celălalt capăt al scalei, cea mai mică proporție a datoriei deținute de societățile financiare rezidente a fost înregistrată în Cipru (5 %), înaintea Estoniei (25 %), Letonia (34 %), Irlanda (36 %) și Lituania (38 %), precum și Norvegia (38 %).
Ponderea datoriei deținute de nerezidenți (sectorul ”restului lumii”) a fost, de asemenea, semnificativă într-un număr mare de țări pentru care sunt disponibile date, dar care variază mult de la țară la țară.
În 12 țări UE și Norvegia nerezidenții dețineau cea mai mare parte a datoriei publice, cu cote de peste 49% din total: : Cipru (93 %), Estonia (74 %), Letonia (64 %), Austria și Lituania (ambele 61 %), Belgia și Slovenia (ambele 55 %), Irlanda (53 %), Luxemburg (52 %), România (50 %) și Finlanda (49 %), precum și Norvegia (60 %). În schimb, ponderea acestora a fost de numai 15 % în Suedia și 20 % în Germania.
(Citiți și: ”Datoria externă totală a României a crescut cu aproape 9 miliarde euro după patru luni din 2023”)
Sectoarele nefinanciare rezidente (societăți nefinanciare, populație și instituții non-profit) au jucat un rol major ca deținător de datorii în Ungaria și Germania (ambele 22 %), Malta (18 %), Portugalia (14 %), Irlanda și Suedia (ambele 11 %).
Datoria guvernamentală după tipul creditorilor
Datoria guvernamentală a țărilor din zona euro este în cea mai mare parte exprimată în moneda națională, România numărându-se printre țările care au cea mai pondere a datoriei denominată în valută.
Pentru marea majoritate a membrilor ai zonei euro, toată sau aproape toată (>99%) datorie guvernamentală este denominată în modenda națională.
Datoria publică brută în funcție de moneda de emisiune, 2022, (%)
Cracteristicile datoriei guvernamentale a României: peste jumătate, denominată în valută
În cazul a 3 țări UE, peste 50% din datoria lor brută a guvernului central era denominată în valută străină la sfârșitul anului 2022: Croația (75%), Bulgaria (71%) și România (53%). Poziția României este, însă, cea mai riscantă: Bulgaria are Consiliu Monetar, iar Croația de la 1 ianuarie a adoptat moneda euro.
La sfârșitul anului 2022, cea mai mare parte a datoriei acestor țări în valută era exprimată în euro.
În România, băncile au o expunere mare, 23% din totalul datoriei guvernamentale, spre deosebire de alte state din UE unde cea mai mare pondere este aparține rezidenților.
România are a treia pondere din datorie denominate în valută (de 53%), doar două țări europene având o pondere mai mare a datoriei în valută și anume Bulgaria și Croația, însă Croația tocmai a intrat în zona euro.
Asta înseamnă risc valutar foarte mare pentru România, care se deosebește fundamental de celelalte două: Bulgaria are Consiliu Monetar, iar Croația de la 1 ianuarie a adoptat moneda euro.
(Citiți și: ”Datoria României accelerează: 22,4 mld. euro numai dobânzi, în ultimii 5 ani – în care datoria s-a dublat, iar costul ei s-a triplat”)
Ponderea mare a datoriei în valută, în special euro derive din faptul că necesarul guvernului pentru acoperirea deficitului nu poate fi acoperit doar pe piața internă.
Avem al 2-lea cel mai slab rating, după Grecia, de unde provin și randamentele mari pe care le plătește statul.
***
