Cheltuielile cu dobânzile se vor ridica la cel puțin 36 miliarde de lei în 2023, o sumă record, mai mare cu 6 miliarde lei, comparativ cu cât s-a plătit în 2022, arată calculele efectuate plecând de la execuția bugetară pe primele trei luni ale anului în curs.
Datoria publică a României a înregistrat două recorduri nedorite în acest an:
a depășit pragul de 700 miliarde lei încă din luna februarie, precum și pe cel de 50% raportat la PIB.
Practic, datoria publică s-a dublat în patru ani, de la 375,5 miliarde lei în 2019, la 707 miliarde la începutul anului 2023. Iar cheltuielile cu dobânzile s-au triplat: de la 12,1 miliarde lei în 2021, la peste 36 de miliarde lei în 2023.
Oricum ar fi exprimată, datoria publică este foarte mare:
dacă se raportează la numărul de locuitori, fiecărui român îi revine o datorie de 6.000 de euro. În ultimii 25 de ani, guvernele au achitat doar în contul dobânzilor echivalentul a 50 miliarde de euro.
Luând în calcul și 2023, în ultimii 5 ani plata dobânzilor se ridică la 22,4 miliarde de euro.
Îngrijorătoare este accelerarea ritmului în care crește datoria publică, și odată cu ea și valoarea dobânzilor care trebuie achitate. Aproape jumătate din valoarea totală a dobânzilor din ultimii 25 de ani aferentă datoriei publice, s-a acumulat în ultimii cinci ani.
(Citiți și: ”Prognoza îndatorării statului pe 2023: împrumut record, la costuri de finanțare accelerează”)
Ca pondere în PIB, cheltuielile pentru plata dobânzilor se majorează substanțial, față de aproximativ 1% din PIB în perioada anterioară. În 2008, de exemplu, înainte de criza economică, cheltuielile cu dobânzile au costat bugetul 3,7 miliarde de lei, aproximativ 0,7% din PIB-ul realizat în acel an.
Pentru 2023, dacă ritmul din primul trimestru se va păstra, dobânzile vor însuma peste 7 miliarde de euro, în creștere cu un miliard față de 2022, sau peste 1,6% din PIB.
Acest nivel este echivalent cu aproximativ 10% din veniturile bugetului realizate din taxele și impozitele plătite de populație și companii.
Pentru acest an, necesarul de finanțare estimat în bugetul pe 2023, este de aproximativ 150 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că până la sfârșitul anului, se va depăși nivelul de 800 de miliarde de lei, datorie publică.
***
(Citiți și: ”Finanțele publice, între supraviețuire și dezvoltare. Pentru ce împrumută România 10% din PIB anual”)
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Valoarea dobânzilor plătite pentru imprumuturi este adevărata problemă si nu ponderea datoriei față de PIB. Incompetenții susțin ca avem o datorie mică raportată la PIB dar nu iau in considerare si valoarea foarte mare a dobânzilor , așa cum rezultă din analiză .
Viitoarele guverne trebuie să aibă ca obiectiv reducerea deficitului bugetar până la echilibru și apelarea la imprumuturi doar pentru investitii si apărare .