Live Video - Conferința online: ”Bugetul de stat și bugetele economiei reale: Fiscalitatea 2021” - CursDeGuvernare.ro
miercuri

27 octombrie, 2021

Live Video – Conferința online: ”Bugetul de stat și bugetele economiei reale: Fiscalitatea 2021”

14 ianuarie, 2021

Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor și Mirela Călugăreanu, Președinte ANAF alături de alți oficiali de top din Guvernul României, reprezentanți ai actorilor cheie din mediul privat financiar-bancar și analiști vor dezbate ce ne așteaptă în 2021 la VIDEO CONFERINȚA ONLINE:
„Bugetul de stat și bugetele economiei reale: Fiscalitatea 2021”
organizată de CursDeGuvernare.ro joi, 14 ianuarie 2021 între orele 15:00 – 17:30.   

Evenimentul va fi transmis LIVE pe Facebook și pe cursdeguvernare.ro

Cele mai importante declarații:

Alexandru NAZARE, ministrul Finanțelor Publice

  • Viziunea guvernului se traduce prin elaborarea bugetului de stat. Suntem în proces de consulatare cu toate ministerele, dar vă asigur că principala țintă este cea a investițiilor, la fel ca anul trecut. Vorbim de investiții în  infrastructură, în capital uman, în educație și sănătate. Vom pune un accent deosebit pe fondurile europene.
  • Vrem să depășim situația de certificare și să ajungem să facem asistență și monitorizare a marilor proiecte. Există un mecanism de monitorizare ce trebuie consolidat. Suntem în dialog cu Ministerul Fondurilor Europene și ne propunem să avem o colaborare foarte strânsă pentru creșterea gradului de absorbție pe proiecte existente și pe PNRR.
  • Monitorizarea comp de stat, reforma lor. În următoarea ședință de guvern vom prezenta un memorandum în care vom cere ținte de reducere a pierderilor, a arieratelor și eficientizarea companiilor de stat. Vom elabora un mecanism de monitorizare permanentă a companiilor de stat.
  • Toate aceste măsuri vizează creșterea încrederii românilor în guvern, în capacitatea noastră de a face reformă, inclusiv în ceea ce privește modul de cheltuire a banilor publici. Intenținăm să continuăm debirocratizarea și digitalizarea, cel puțin în Ministerul de Finanțe și la ANAF, sunt chestiuni esențiale.
  • O altă componentă importantă: încrederea partenerilor externi. Este foarte important modul în care piețele sau Comisia Europeană se raportează la noi. Suntem în procedură de deficit excesiv și așteptarea CE este una de reformă structurală.
  • În ultimele 10 zile am discutat cu 3 comisari europeni care au atribuții pe zona financiară. Am prezentat deschiderea noastră și am asigurat de creșterea gradului de transparență și a calității  colaborării noastre cu aceste servicii europene. Evident, a existat interes pentru modul de constuire al bugetului pentru 2021. Mesajele primite au fost bune, avem o bază solidă în privința aprobării PNRR.
  • 2021 nu este un an ușor, avem în față provocări importante, iar consolidarea fiscală trebuie făcută fără să punem în pericol relansarea economică. Este un efort foarte important, nu e efortul unei persoane, ci unul național. Trebuie să facem acest lucru în timpul unei crize sanitare fară precedent.
  • Ținta de deficit pentru anul 2024 este sub 3%.
  • Modul de acțiune al ANAF, o foarte importantă componentă. Există eforturi care au dat rezultate, dar lucrurile bune trebuie continuate. Să avem în vedere regândirea relației ANAF cu contribuabilii – modul de comunicare, asistență, respect față de contribuabil. Trebuie gândită foarte bine logica controlului și a distribibuției de resurse pentru aceste controale. Sprijin în total întărirea Direcției analiză de risc, este foarte importantă.
  • Digitalizare- Așteptare foarte mare. Am făcut inventarul proiectelor de digitalizare care se află în diverse etape de implementare la nivelul ministerului și îmi propun să le monitorizez personal.
  • Vreau să extind mecanismul de consultare existent la nivelul ANAF la nivelul ministerului, să particip personal pentru că pun preț pe colaborarea cu mediul privat.
  • Procesul de consolidare fiscală va fi unul gradual, în sensul că nu ne permitem să facem schimbări bruște pentru că traversăm o pandemie. Trebuie găsit echilibrul între consolidarea fiscală credibilă și relansare. Intenția e clară, scădere graduală a deficitului până la nivelul anunțat pentru 2024.

Siegfried MUREȘAN, europarlamentar, vicepreședinte PPE

  • Vom avea în 2021 trei direcții din care vor veni fondurile europene: fondurile pe exercițiu multianual 2014-2020 pe care le putem absorbi până la 31 decembrie 2023. Tot ce nu absorbim va fi pierdut. În al doilea rând, fondurile europene pe noul exercițiu 2021-2027 și în al treilea rând fondurile din facilitatea europeană de redresare și reziliență, instrumentul nou cu care trebuie să ne obișnuim.
  • Din aceste 672,5 miliarde de euro, României îi revin 30,5 miliarde de euro: 13,8 miliarde fonduri nerambursabile (granturi) și 16,7 miliarde de euro credite.
  • Durata de viața a acestei facilități europene de redresare și reziliență este de trei ani. Toți banii trebuie contractați până la 31 decembrie 2023, iar lucrările pot fi finalizate într-un termen de șase ani, deci până la finalul lui 2026. Ceea ce nu s-a finalizat până atunci nu mai poate fi finanțat din această facilitate. Mai mult, va trebui să restituim partea de finanțare obținută.
  • Nu vă ascund că în procesul de negociere al acestei legi între Comisie, Consiliu și Parlament, noi am solicitat și obținut o clauză de revizuire a acestei facilități. La doi ani de la intrarea în vigoare vom avea o evaluare și o revizuire pentru a vedea dacă trebuie să modificăm, să îmbunătățim ceva pentru al treilea an. Dacă în mai multe state absorbția de fonduri este lentă, poate multe state iau doar granturile, ne-am gândit la această clauză ca 2026 să nu cadă ca o ghilotină. Statele net contribuabile, Austria, Olanda, Germania, nu s-a putut negocia cu ele o flexibilizare a duratei, dar dacă e nevoie vom încerca să o negociem la revizuire.
  • Această facilitate europeană prevede o prefinanțare de 13%. Comisia a propus 10%. În Parlament am solicitat o rată mai mare. De îndată ce Planul Național de Redresare și Reziliență elaborat de guvern va fi aprobat, vom primi 13%. Asta înseamnă că 3,95 miliarde de euro ce vor intra în bugetul de stat imediat ce planul Guvernului va fi aprobat de Comisia Europeană.
  • 70% din fonduri stau la dispoziție pentru a fi angajate în primii 2 ani. Investițiile trebuie să fie în: protecția mediului, digitalizare, coeziune economică (inclusiv infrastructură rutieră, autostrăzi), coeziune socială, reziliență instituțională (finanțarea modernizării spitalelor) și bani pentru tineret. Nu există o listă de proiecte care să nu fie eligibile.
  • Singurele criterii sunt ca 37% din bani să meargă în proiecte care au o contribuție pozitivă asupra mediului și 20% să conțină o componentă digitală. Dacă o investiție are atât componentă verde cât și digitală, atunci ea poate fi calculată spre ambele ținte.
  • Planul funcționează ca un contract între guvern și Comisie. Forma finală a planului ar trebui să fie o continuare a versiunii inițiale depuse de guvernul anterior. Pentru a fi credibili pe plan european trebuie să fii consecvent.
  • În exercițiul anterior am avut 43 de miliarde de euro, 31 de miliarde bani pentru investiții, fonduri structurale și de coeziune. România a absorbit 13,5 miliarde, deci 44%. Mai avem 17,5 miliarde la dispoziție. În exercițiul 2021-2027, României i-au fost alocate 46,3 miliarde de euro. Trebuie să finalizăm programele operaționale și să începem absorbția pe noul cadru.
  • România a fost a șasea țară europeană care a depus un plan complet de redresare. Ne-am mișcat mai repede decât alte țări. Acest plan finanțează investiții, dar trebuie să prevadă și reforme. Trebuie să explice clar cum implementăm semestrul european, recomandările specifice de țară, această componentă va fi detaliată în etapa aceasta de dialog cu Comisia.
  • Comisia Europeană va prezenta săptămâna viitoare șablonul final în care trebuie să se încadreze fiecare plan național de redresare și reziliență. În două luni de la depunere, Comisia va finaliza evaluarea sa. Opinia mea este că în decursul lunii aprilie vom avea un PNRR aprobat, vom obține prefinanțarea și vom demara lucrările de investiții.
  • Data trecută (în precedentul exercițiu, n.r.), autoritățile de management care sunt agenții de plăți au trebuit reacreditate. Acum autoritățile de management care există pe vechiul cadru se consideră automat acreditate pe noul cadru. Acestea au fost principalele surse pentru întârzierea pe vechiul cadru.
  • Guvernul a alocat acum resurse pentru pregătirea primelor mari proiecte de investiții. Programele operaționale sunt aproape finalizate. De asemenea, va exista un set unic de norme și reguli și interdicția de a adăuga birocrație la nivel național. Regulile Comisiei vor duce la simplificarea birocrației. Procedura va fi mai simplă, mai rapidă și mai ieftină, să încurajeze astfel și micii beneficiari.

Gabriel BIRIȘ, partener, Biriș – Goran

  • Ultimul studiu al Comisiei Europene pe TVA este din 2020, cu date din 2018 – România este la coadă, din nou, cu un gap de 33%, în ușoară scădere față de precedentul raport. Totuși, dacă privim media UE în ceea ce privește gap-ul de TVA avem reprezentarea  a cît de puțin eficienți suntem la colectare.
  • Mai importantă ar fi o comparație cu state fost comuniste: Bulgaria are un gap de TVA de 10%, iar Croația de 3,5%. Portugalia, stat care nu a experimentat regimul comunist dar unde gapul de TVA a fost foarte mare, are acum  9,6%.
  • Sunt  3 state cu care ne putem compara. Cum au reușit ei? Măsurile țin de informatizare, de controale targetate și de eficiența analizelor de risc.
  • Ce a făcut România? Din păcate, foarte multe. Spun ”din păcate” pentru că  toate măsurile adoptate de noi nu au condus la scăderea gap-ului ci la creșterea costurilor bugetare și la o mare suferință pentru contribuabili.
  • Am avut o avalanșă de măsuri cu rezultat discutabil. Măsuri ineficiente pemtru că nu am făcut ce trebuie.
  • Am introdus în 2018 casele de marcat cu registru electronic, dar modulul de comunicatie va putea fi folosit eventual din martie 2021. Aplicația de facturare. Vorbim de factura electronică din 2016 și o văd cu bucurie introdusă în programul de guvernare. Sper ca discuțiile să avanseze și spre rezultate concrete.
  • Casele de marcat pot reduce frauda TVA din afacerile de retail. Dacă ne uitîm însă, 7/8 din gap-ul TVA nu vine din retail, ci din B2B. Asta trebuie să înțelegem, că factura electronică va ajuta enorm.
  • Nu pot să înțeleg cum s-a ajuns la concluzia că România nu poate aplica pentru taxare inversă. Că frauda de tip carusel este sub 25%? Ceva nu se leagă în condițiile în cate 7/8 din gap, spuneam mai devreme, provine din tranzacții între companii.
  • Cred că România noastră poate reduce rapid gap-ul de TVA doar prin conectare caselor de marcat, din implementarea sistemului de facturare electronică și din taxarea inversă. Dacă România ar colecta TVA la nivelul Bulgariei am avea 4,5 mld euro în plus la buget, iar deficitul ar scădea cu 2 procente.

Mirela CĂLUGĂREANU, președinte ANAF

  • Am început reluarea activității normale a Agenției în acest an pentru a ne atinge principalul său obiectiv de a colecta corect impozitele și taxele.
  • ANAF a participat la măsurile de sprijinire a mediului de afaceri în scopul asigurării lichidităților necesare pentru continuarea afacerilor și susținerii locurilor de muncă pentru români.
  • Obligațiunile fiscale declarate de contribuabili au crescut cu 3% față de 2019.
  • Deși s-a impementat mecanismul de amânare la plată a impozitelor și taxelor născute de la intrarea în starea de urgență și până la finele anului, obligațiile fiscale declarate au fost achitate în proporție de peste 91%.
  • S-au adoptat măsuri de simplificare a procedurilor de administrare fiscală, dintre care eșalonarea simplificată a fost un real succes win-win.
  • Am reușit să implementăm identificarea vizuală online, pentru întreg Spațiul Privat Virtual (SPV), prin consultare cu mediul de afaceri.
  • Peste 10.000 contribuabili au fost înrolați în SPV de la distanță.
  • Peste 12.000 de contribuabili au accesat serviciul de programări online.
  • S-au putut plăti impozitele și taxele prin ghișeul.ro interconectat cu SPV.
  • Am început în 2020 extinderea aplicării procedutilor vamale simplificate, un proiect important, cu scopul de a ne alinia la media europeană de 65% de utilizare a acestei proceduri vamale.
  • A fost reglementată competența organelor de control fiscal de a efectua verificări documentare și de a emite decizii de impunere sub rezerva vefificării ulterioare.
  • Au fost incluse și organele de control din Ditrecția Generală Antifraudă pentru a permite îmbunătățirea colectării veniturilor din această perspectivă, dar și de a responsabiliza acțiunile colegilor de aici, cunoscut fiind că aceste decizii de impunere pot fi contestate, spre desosebire de situația anterioară.
  • Peste 10.000 de angajați din fisc au parcurs programe de formare profesională și pentru 2021, 4000 de angajați vor face astfel de cursuri.
  • 3 direcții majore de acțiune: continuarea parteneriatului cu contribuabilii, soluții digitale integrate, prevenirea și combaterea evaziuni fiscale.
  • Aceste măruri fac poarte dintr-un program operațional de recuperare a veniturilor, care va fi făcut public la începutul luni februarie.
  • În procesul de informatizare am finalizat 5 proiecte în anul 2020 , avem 7 proiecte semnificative și 11 proiecte urmeaza să fie demarate.
  • Am inițiat dezvoltarea call-center-ului mărind capacitatea de la 30 la 90 de apeluri simultan și creșterea numărului de operatori.
  • Implementăm un serviciu de chat și un sistem webminar de întâlniri virtuale cu contribuabilii.
  • Noul design al ANAF pune accent pe managementul integrat al riscului, identificarea timpurie a abaterilor și campaniile de corectare a abaterilor.
  • Trebuie clarificat aspectul registrului central electronic de conturi bancare. Fiscul avea deja acces la conturile, soldurile și rulajele comtribuabililor. Acest registru este transpunerea unei directive europene, ca instrument mai eficient de combatere a spălarii banilor și a finanțării terorismului. De aceea contribuabilii cinstiți pot fi liniștiți.
  • Toți contribuabilii pot beneficia de eșalonarea la plată pentru a evita executarea silită. Este necesară doar o cerere. Peste 31.000 dde contribuabili au apelat la eșalonarea simplificată.
  • Masurile luate vor contribui la creșterea veniturilor cu 2,5 – 3% in PIB.
  • Preluarea soluționării contestațiilor de catre Ministerul Finanțelor este în curs de derulare.
  • Lucrăm cu Ministerul Finanțelor și la implementarea facurii electronice și vom face public orizontul de asteptare.

Daniel ANGHEL, partener, PwC România

  • Se vede foarte clar că cifrele nu arată foarte bine. Ne îndreptăm către un deficit de 9% din PIB. O colectare mai bună se poate obține prin combaterea fraudei și o mai bună administrare.
  • Dacă ne uităm și facem un calcul simplu la nivel global, eforturile de digitalizare a crescut de mai bine de patru ori din 2014 până în 2020. În șase-șapte ani s-a multiplicat de patru ori.
  • Timpul mediu de conformare a scăzut cu aproximativ 50 de ore, iar numărul mediu de plăți cu un procent de 4,4% datorită tehnologiei.
  • Dacă ne uităm la țările vecine vedem că Slovenia, Letonia, Lituania, Croația, Cehia, Polonia și Ungaria au introdus fie parția, fie total sisteme precum SAF-T, raportarea datelor în sistem real sau alte forme digitale în care se poate interacționa cu administrația fiscală.
  • Aș vrea să uităm la atent la diminuarea GAP-ului TVA. Ungaria a introdus în 2018 obligativitatea raportării în sistem real a facturilor cu TVA mai mare de 100.000 de forinți în timp ce Polonia începând cu 2016 a introdus SAF-T.
  • Polonia s-a bazat pe trei piloni: legislație modernă, administrare fiscală eficientă și o colaborare strânsă cu mediul de afaceri. Polonia a implementat șapte structuri de date care trebuie transmise de către contribuabili în format SAF-T: înregistrări contabile, extras de cont, inventar, jurnale de TVA, facturi, cont de profit și pierdere și evidența veniturilor.
  • Doar jurnalele TVA trebuie depuse lunar, în timp ce celelalte sunt transmise doar la solicitarea expresă a autorităților fiscale. Obligația de conformare cu fișierul standard le revine tuturor companiilor înregistrate în scopuri de TVA.
  • Ungaria a introdus deja sistemul de trafic control și sistemul informatic de monitorizare a tranzacțiilor intracomunitare și a reușit să diminueze decalajul de TVA de la 15,9% în 2015 la 8,5% în 2019.
  • Ce înseamnă SAF-T, fișierul standard de raportare pentru taxe a fost creat de către OECD ca un standard minim de informații pe care administrațiile fiscale îl pot implementa în legislația lor pentru a ușura procesul de identificare a comportamentelor abuzive și a crește rapiditatea inspecțiilor fiscale. Principalul rol al acestuia a fost de a standardiza transferul de informații între administrații și contribuabili.
  • Undeva în iulie 2021 ar trebui să avem fișierul standard de raportare pentru taxe deja implementat și în România.
  • Punctele forte vizează eficientizarea inspecțiilor fiscale, uniformizarea abordării în cadrul acestora, minimizarea erorilor umane la nivel de date, creșterea colectării, transmiterea facilă a datelor, generalizarea rambursărilor TVA cu control ulterior, o conformare mai ușoară, proceduri mai ușoare care să elimine inechitățile și competiția neloială în rândul contribuabililor.
  • Punctele slabe ale implementării SAF-T sunt costurile inițiale mari de implementare pentru contribuabili și pentru administrația fiscală și evident schimbarea legislației.
  • Ce ar trebui să facă companiile înainte de implementarea SAF-T, o acțiune imediată este analizarea sistemelor informatice folosite și politicile contabile și flexibilitatea acestora pentru modificare și ajustare. După implementare, structura de date pe care o vom vedea publicată de ANAF, care sperăm să fie în linie cu structura OECD, exportul de date din sistemele IT și prelucrarea pentru raport.
  • Nu ne dorim ca taxele să fie majorate. Ca pondere în PIB a taxelor suntem pe penultimul loc la nivel european și ponderea. Informatizarea ANAF și reforma administrativă se impun mai mult ca oricând pentru a combate frauda și a duce la o colectare mai bună a taxelor pentru perioada care urmează.

Ionuț DUMITRU, economist șef, Raiffeisen Bank:

  • Știm cu toții că avem o problemă bugetară foarte serioasă: avem un deficit bugetar care a crescut foarte mult în ultimii ani. Din păcate, rădăcinile acestui derapaj bugetar nu sunt în 2020, ci sunt în anii anteriori. Adică, nu putem da vina pe criză că avem un deficit bugetar de aproape 10%, iar rezolvarea problemei ține de reforme structurale.
  • Dacă ne uităm pe proiecțiile Comisiei Europene, deficitul bugetar este proiectat să crească și în anii următori. Proiecția CE este făcută cu o creștere a pensiilor cu 40%, care, deși nu este încă clarificată, sperăm că nu se va petrece. Chiar și cadă nu se întâmplă 40%, proiecția pe care o avem este deficit de 7-8%, aproape dublu față de media UE. Va fi foarte greu, condolidarea fiscală este obligatorie, nu existăp alternativă.
  • Am intrat în criză cu cel mai mare deficit bugetar din Europa, din păcate, deci, încă o dată, nevoia de consolidare fiscală este evidentă. În același timp, avem o colectare a taxelor și impozitelor foarte slabă față de media europeană. La TVA avem și azi un gap foarte mare. Mi se pare îngrijorător că nici dacă am redus agresiv taxarea nu am reușit să îmbunătățim colectarea. Pe clasament, suntem la coadă, doar 3 țări colectează mai puțin decât noi. Statele CEE au reușit să îmbunătățească masiv gradul de colectare, iar Bulgaria, Cehia, Polonia au reușit performanțe deosebite în condițiile în care atenție nu au scăzut cote de TVA.
  • Ungaria are TVA 27% cotă standard, dar a redus cu 11 p.p gap-ul de TVA. În România scăderea TVA nu a reușit să îmbunătățească gradul de colectare. Suntem între puținele țări în care jumătate din coșul de consum are TVA redus. Contribuții sociale, iar dificultăți în materie de colectare.
  • 21% dintre salariați nu plătesc taxe și impozite. La impozitul pe profit avem iar încasări slabe. Am extins plafonul IMM în mod aberant și am diluat baza de impozitare. Avem taxe de proprietate mult mai mici decât media UE, chiar dacă acestea nu au aport deosebit la PIB. Nu e o sugestie să creștem taxe, ci să avem o privire exactă a performanței.
  • Noi impozităm munca în special, taxele pe muncă au tot crescut, iar asta e dăunător creșterii economice. Am redus taxele pe consum, dar ele sunt cele mai puțin importante pentru creșterea economică.
  • Din perspectiva taxelor pe capital- pondere mică la nivel european. Impozite pe stocuri de capital sunt aproape inexistente, iar impozitele pe self-imploiment contribuie cu 0,1% din PIB.
  • Pe partea de cheltuieli, avem o creștere foarte importantă a salariilor în sectorul public. Numărul de salariați- cifrele nu susțin că avem mulți bugetari. Raportul sector public/economie suntem apropiați de media. Dacă ne raportăm la numărul populației, suntem la coada clasamentului.
  • Beneficii sociale sunt mult mai mici față de media UE, dar aproape toți banii din taxe și impozite îi cheltuim pe factura socială. În schimb am tăiat, în 2015 și 2016, mult investițiile. În ultimii 2 ani au crescut investițiile, dar suntem oricum sub media UE.
  • Povara dobânzilor la datoria publică începe să apese.

Angela ROȘCA, partener, Taxhouse

  • Mediul de afaceri a precizat clar ce așteptări are de la 2021: o schimbare de paradigmă a modului în care ANAF colaborează cu mediul de afaceri și cu persoanele fizice, cu toți cei care plătim taxe în România.
  • Ce a rezultat în urma sondajelor din 2020 și chiar spre final pe an, după ultimele modificări ale Codului Fiscal, atât la nivelul Romanian Business Leaders cât și la nivelul Coaliției pentru Dezvoltarea României sau AmCahm, a rezultat o nevoie clară de stabilitate fiscală. În momentul actual de criză dorim o menținere a cotelor actuale. Am vrea predictibilitate, consultare reală și nu o modificare peste noapte care să ne ducă într-o imposibilitate de a ne conduce afacerile.
  • Al doilea punct care preocupă mediul de business este costul ridicat al muncii și ce ne doare aici este discrepanța aplicării, mai ales a asigurărilor sociale pentru diverse forme alternative de remunerare – aplicarea asigurărilor sociale în mod diferențiat pe veniturile din salarii, din PFA-uri și deloc la microîntreprinderi. Avem o problemă pentru salariile mari legată de plafonarea asigurărilor sociale. Neplafonarea duce la acest arbitraj și la tendința naturală a multor companii de a apela la freelanceri și microîntreprinderi pentru a-și optimiza factura fiscală la sfârșitul lunii. Și evident și costul muncii pentru salariile mici, pentru că și acela este ridicat.
  • Vrem să continue reforma ANAF. Vrem să vedem îmbunătățiri evidente dincolo de proiecte, vrem să le vedem implementate mai repede. Am anulat un proiect cu Banca Mondială acum câțiva ani și de aceea stăm mai prost. Am vrea să vedem lucruri concrete.
  • Această reformă a tratamentului și a modului de lucru pe care ANAF îl abordează vizavi de mediul de afaceri e foarte importantă mai ales într-o perioadă ca aceasta.
  • Ce vor companiile? Vor un mediu de afaceri îngrijit și fără pericole ascunse. Apar niște spețe fiscale pe care multă vreme nimeni nu le abordează, care se duc ca un bulgăre de zăpadă care se sparge după cinci ani. Vrem un ANAF eficient și nepărtinitor care să promoveze un tratament fiscal din care să nu ieșim unii învinși și unii învingători strict pe criterii fiscale. De multe ori legislația este ambiguă. Legea nu poate surprinde toate posibilele spețe, dar atunci când apar vrem o clarificare, nu doar o aruncare a răspunderii cine lămurește ceva ambiguu. Ce am vrea este să nu se prefere ambiguitatea și a nu se menține o stare de incertitudine ani de zile care să ducă acea stare de a te simți în pericol și care până la urmă nu favorizează companiile oneste. Dintr-o astfel de ambiguitate mereu câștigă rău-platinicii sau cei care pur și simplu nu sunt preocupați deloc de lege.
  • Aceste clarificări ar trebui să vină la timp, rapid, public și evident de aplicat pentru toată lumea.
  • Ce am observat din experiența mea, în ultimii 15-20 de ani, la nivel de ANAF și de Minister de Finanțe o atitudine reactivă decât proactivă. Și asta înseamnă că nu se iau poziții tranșante, nu este o răspunde inclusiv politică pentru a tranșa niște subiecte pe care firmele, specialiștii, consultanții le ridică la fileu cu mult înainte ca ele să devină evidente și pe care sunt convinsă că și inspectorii antifraudă le determină din practică. Mai degrabă decât a se interveni în forță după cinci ani.
  • Mediul de afaceri nu-și dorește să ajungem la amnistii pentru că asta e singura formă în care se poate rezolva o astfel de problemă sau nu se ajunge la amnistii, la falimentul unor sectoare.
  • Ca exemple le-am ales pe următoarele: TVA la activități imobiliare persoane fizice sau drepturi de autor, s-a știut, nu s-a făcut nimic, s-a ajuns la amnistie; PFA versul venituri din activități dependente, s-a ajuns la amnistie, erau 700 de mii de PFA-uri și PFI-uri în 2015 când s-a dat amnistia; TVA la asigurări în contracte de leasing; acum foarte disputat e subiectul tichetelor cadou care se dau în piață de ani de zile. Trebuie găsită o soluție și aici.
  • Toate lucrurile astea duc la o concurență neloială, la o concurență pe criterii fiscale.
  • Toate se traduc într-un mediu de afaceri neprietenos și o încurajare de adoptare a acestor variante ”eficiente” fiscal.
  • Soluții, da sunt: poziții tranșante, concurență fiscală loială, bază de date publică cu toate aceste poziții luate, reacția autorităților ar trebui să fie agilă, un tratament echitabil între diverse forme de remunerare, un ANAF proactiv versus reactiv.

Andrei RĂDULESCU, director analize macroeconomice, Banca Transilvania

  • Cele mai recente evoluții macrofinanicare mondiale și interne exprimă poziționarea la inceputul unui nou ciclu economic, evoluție susținută de mixul relaxat de politici economice și de startul campaniei de vaccinare.
  • Indicatorul PMI compozit arată că economia mondială a crescut pentru a șasea lună consecutiv.
  • Se confirmă revenirea economiei în V.
  • Economia americană a accelerat în decembrie în pofida intensificării pandemiei.
  • Încrederea investitorilor din Zona Euro a revenit la nivelul pre-pandemic.
  • China este printre puținele țări cu creștere economică în anul 2020.
  • În 2021 economia ar putea crește cu cel mai ridicat nivel din 2010.
  • Perspective foarte bune sunt și pentru economia României, în funcție de implementarea unui mix echilibrat de politici economice și de continuarea reformelor structurale.
  • Prima de risc privind obligațiile României exprimată de instrumentele CDS cu scadența la 5 ani se află în amelioare.
  • Prima de risc a scăzut în ultimele săptămâni și am revenit la nivelul din martie 2020, dinainte de declararea declanșării pandemiei, ceea ce este un aspect foarte bun.
  • Și costul finanțării statului român a scăzut semnificativ în ultimele luni. Ratele de dobândă la scadența pe 10 ani se situează în zona minimelor din toamna anului 2012.
  • România este singura țară din UE care a raportat o dinamică anuală pozitivă a investițiilor productive în primele 3 trimestre din 2020, deci inclusiv în perioada stării de urgență.
  • Indicatorii de stabilitate financiară nu s-au deteriorat. Din toate monedele din regiune leul a avut performanța cea mai bună, mai ales că România a intrat în criză cu un nivel ridicat al deficitelor bugetare și de cont curent.
  • România dispune de resurse din interior. La final de noiembrie diferența dintre depozitele bancare și creditul neguvernamental era de 129 de miliarde de lei
  • Există și resurse umane și digitale, iar autoritățile trebuie să le pună la lucru.
  • În 2021, România are șanse foarte mari să relanseze negocierile de aderare la OCDE.
  • Pe precursul ciclului post criză 2009 ne-am apropiat de nivelul Poloniei, dar avem distanța de recuperat față de media OCDE
  • Nu sunt semne că ar putea urma o criză a datoriilor suverane.
  • Are loc o schimbare de paradigmă. Nu a mai a vorbit nimeni, nici FMI și nici Banca Mondială, de nivelul ridicat al deficitelor și nici de explozia datoriei publice ca raport în PIB.
  • Deocamdată sentimentul pe piețele finaniare este foarte pozitiv.
  • Toate instituțiile financiare internaționale atrag atenția asupra importanța continuărrii politicii fiscal bugetare relaxate. Nu a venit momentul implementării la nivel global de măsuri de consolidare fiscală.
  • Marile bănci centrale nici măcar nu se gândesc la o normalizare a politicilor monetare.
  • Este însă foarte probabil să asistăm, după depășirea crizei, la o schimbare de arhitectură a sistemului financiar-monetar la nivel internațional, așa cum s-a întâmplat la sfârșitul celui de al doilea Război Mondial.
  • Semnalele FMI și ale băncilor centrale converg în această direcție, că este nevoie de o schimbare a arhitecturii.
  • Cum va arăta noua ordine economică internațională depinde de negocierile dintre principalele blocuri fianciare ale lumii.

Elena LOTREAN, fondator Școala finlandeză Sibiu, Leader Taskforce Educație CDR:

  • Politicile publice de educație ar trebui să fie binecunoscute și implementate. Avem exemple de politici publice eficiente, de exemplu în Finalanda. O țară agrară în anii 60 care a investit imens în educație ajungând la prosperitate.
  • Testele PISA- 2 din 5 elevi din Ro sunt analfabeți funcționali. Doar dacă am crește cu 30 de puncte, de la 440 la 470, punctajul testelor din PISA, în România ar crește cu 12% salariul mediu pe următorii 80 de ani. Acesta este impactul pe care îl poate avea educația în economie.
  • Asta înseamnă că lucrurile pe care le putem face în educație să le facem împreună, și statul, și mediul privat. Acum însă, din păcate, nu există neapărat o politică publică care să includă în mod dedicat partea privată în educație, cu excepția învățământului tehnic dual și al Universităților.
  • Din punct de vedere al fiscalitații, salutăm legea 239 din noiembrie 2020, care alocă fiecărui copil al unui angajat 1.500 lei pentru educație timpurie- grădiniță și creșă. Statul nu are facilități suficiente pentru a susține toți copii în educația timpurie.
  • Genul acesta de facilități arată că există o posibilitate ca educația să producă rezultate nu doar pentru copii, ci și pentru sectorul privat. Putem implica companiile mai mult, în mai multe direcții. Sistemul educațional nu produce suficienți specialiști.
  • Infrastructura școlară este gestionată în alte state de companii. Un exemplu notoriu- Ciugud, unde primarul de acolo a făcut investiții în școală, care a început să primească mulți elevi. Primarul a anunțat că face o șcală nouă pentru că în zonă s-au mutat mulți.
  • Cofinanțarea proiecte private cu impact dovedit, aș dori să văd implicarea statului în scalarea unor proiecte private de succes. În sectorul privat există know-how în ceea ce privește sistemul de învățare. Sectorul privat poate fi de un real ajutor în educație remedială, nu cred că problema se poate rezolva în același loc unde a fost generată. Se poate lansa o linie de granturi pentru ONG-uri și sectorul privat.
  • Îmi doresc să existe în buget o componentă serioasă pe partea de învățământ, pentru a dezvolta politici publice serioase.

Dan ZAHARESCU, director executiv, ARPIM

  • Pe parcursul acestei pandemii am constatat cu toții ca sănătatea este un capital esențial în economie și provocarea de sănătate publică determinată de pandemia pe care o trăim ne-a arătat din plin cât de dependente sunt economiile naționale de starea de sănătate a populație, dar și că atât sistemele de sănătate cât și guvernele au nevoie să-și adapteze modul de lucru la noile condiții socio-economice create.
  • Este evident că provocările actuale necesită strategii pragmatice atât pe termen scurt cât și mediu și lung la nivelul politicilor publice de sănătate.
  • Un sistem de sănătate rezilient este acela care poate menține o calitate înaltă a serviciilor de sănătate în momentele de criză prin accentul crescut pus pe prevenție, prin accesul la opțiuni terapeutice eficace, prin flexibilitate în utilizarea capacității spitalelor și prin abilități de mobilizare a resurselor în momentele critice.
  • Considerăm că este absolut necesar un dialog structurat despre sănătate văzută ca o oportunitate strategică de investiție în viitor. Acest proces nu se poate realiza fără implicarea Guvernului, mediului universitar, mediului de business din domeniu.
  • Doresc să prezint trei direcții care se regăsesc între propunerile ARPIM de la declanșarea acestei pandemii.
  • Vorbim despre necesitatea creării unui consiliu strategic al inovației în sănătate. Pornind de la importanța majoră a inovației în sănătate, obiectivele propuse pentru acest consiliu strategic vor fi legate de asigurarea unei platforme pentru cooperarea părților interesate și identificarea de soluții integrate pentru introducerea progresive în România a inovației centrate pe pacient.
  • O a doua axă de acțiune ar fi elaborarea și implementarea strategiei naționale de e-health. Aceasta ne va ajuta să avem un acces mai bun la informații esențiale pentru luarea deciziilor în sistemul sanitar. Și aici vorbim de gestionarea mai bună a cheltuielilor, crearea registrelor de pacienți etc.
  • A treia axă despre care aș dori să vă vorbesc este nevoia de bugetare pentru acoperirea nevoilor reale din sistem și echitate privind accesul pacienților români la standarde europene de tratament. Știm cu toții că număr de contributori este mult mai mic decât numărul de beneficiari reali, în condițiile în care statul român a acordat scutiri pentru numeroase categorii de persoane. Din acest motiv, presiune asupra bugetului sănătății sunt uriașe cu consecințe uriașe asupra gradului de acoperire a nevoilor de servicii medicale și medicamente și această situație va necesita măsuri corective urgente.
  • Pe de altă parte, medicamentele inovatoare salvează vieți și reduc presiunea asupra sistemului de sănătate și asupra bugetului de asigurări sociale de sănătate. Fără un acces constant la terapii de ultimă generație, România nu va putea ține pasul cu dorința ca pacientul român să fie tratat la standarde moderne.

AGENDA (speakeri invitați):


Moderator: Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen și fost președinte al Consiliului Fiscal

Sesiune prezentări: 

  • Alexandru NAZARE, ministrul Finanțelor Publice
  • Siegfried MUREȘAN, europarlamentar, vicepreședinte PPE
  • Mirela CĂLUGĂREANU, președinte ANAF

Dezbatere co-paneliști pe baza expunerilor de mai sus:

  • Ionuț DUMITRUeconomist șef, Raiffeisen Bank: soluții de echilibrare a bugetelor – riscurile dezechilibrelor și mecanismele de evitare a acestora
  • Daniel ANGHEL, partener, PwC România: Impactul digitalizării administrației și a ANAF în creșterea gradului de colectare
  • Gabriel BIRIȘ, partener, Biriș – Goran: GAP-ul de la TVA și soluțiile de-a mai câștiga niște miliarde în plus la bugetele publice
  • Angela ROȘCA, partener, Taxhouse: Companiile – vârful triunghiului format cu Bugetul și Fiscalitatea
  • Andrei RĂDULESCU, director analize macroeconomice, Banca Transilvania (confirmat): economia reală la ieșirea din criza covid – o poză a momentului și riscurile de care politicile publice trebuie să țină seama
  • Elena LOTREAN, fondator Școala finlandeză Sibiu, Leader Taskforce Educație CDR: Educația ca bază de costruire a economiei: coordonarea finanțării politicilor publice de educație, cu contributia sectorului privat
  • Dan ZAHARESCU, director executiv al ARPIM: Sănătatea – capital esențial în economie, așa cum o arată criza covid: locul în buget și trei necesități stringente foarte concrete ale sistemului de sănătate care au nevoie de bugetare optimă

Descărcați AICI ADENDA detaliată a conferinței

PARTENERI:

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Raiffeisen Bank /// Banca Transilvania /// PwC Romania /// TAXHOUSE /// Biriș Goran /// ARPIM

Live report: 


..

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Fara o STRATEGIE NATIONALA DE DEZVOLTARE si STRATEGII SECTORIALE DE DEZVOLTARE elaborate pe termen scurt, mediu si lung ROMANIA nu are nici o busola pentru a-i analiza coordonatele reale de progres, intr-o lume atat de SALBATICA SI HULPAVA.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Fara o STRATEGIE NATIONALA DE DEZVOLTARE si STRATEGII SECTORIALE DE DEZVOLTARE elaborate pe termen scurt, mediu si lung ROMANIA nu are nici o busola pentru a-i analiza coordonatele reale de progres, intr-o lume atat de SALBATICA SI HULPAVA.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr