După ce Comisia Europeană a efectuat o analiză aprofundată a economiei românești în baza Prognozei de primăvară, și în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, în raportul publicat miercuri, 24 mai, se arată că România se confruntă cu mari dezechilibre macroeconomice.
În special, vulnerabilitățile de referă la deficitul de cont curent, legat de marile deficite ale guvernului, în timp ce economia dă semne de supraîncălzire. Deficitul de cont curent care era deja foarte mare, s-a adâncit considerabil după recesiunea indusă de pandemie și face ca economia să fie vulnerabilă la eventualele șocuri de finanțare externă. Perpetuarea unui deficit mare de cont curent riscă să ducă Poziția internațională netă și mai mult în teritoriu negativ.
Economia se supraîncălzește
Semnele supraîncălzirii economiei sunt „clare și vizibile”, se arată în raport. Rata inflației de bază este „inconfortabil” de ridicată, creșterile salariale se măsoară cu două cifre, iar rata șomajului e relativ scăzută. Astfel, Comisia arată că acești indicatori arată că economia românească funcționează în prezent aproape sau peste potențialul ei real. Acest fenomen limitează potențialul de creștere non-inflaționistă.
Avansul economic axat în principal pe consum generează o creștere a deficitului fiscal și de cont curent, crescând vulnerabilitarea economiei românești.
Se preconizează că indicatorii de competitivitate a costurilor se vor stabiliza, însă problemele structurale persistă. Acestea constau în sechelele nerezolvate încă:
ponderea scăzută a sectoarelor cu nivel ridicat tehnologic, piața tensionată a muncii, lipsa personalului calificat, birocrația, lipsa cadastrului.
Leul e supraapreciat
În legătură cu cursul de schimb, Comisia consideră că leul pare să fie supraevaluat, fiind peste nivelul indicat de elementele fundamentale și „rămâne puternic controlat”. Pe de altă parte, o relaxare a politicii monetare ar duce la deprecierea leului și reapariției presiunii inflaționiste.
Deficitele „gemene”: deficitul bugetar s-a redus prin supraîncălzirea cererii
Deficitul public este mare de câțiva ani și a reprezentat o mare parte din excesul de cerere și din deficitele externe ulterioare; chiar dacă se va îmbunătăți, deficitul guvernamental este prognozat să rămână la cote înalte în acest an precum și anul viitor.
Reducerea deficitului public în 2022 a fost determinată în principal de creșterea semnificativă a PIB-ului nominal, care, la rândul său, se bazează în mare parte pe supraîncălzirea cererii interne.
Primele de risc și costurile împrumuturilor suverane sunt semnificativ mai mari decât în anii pre-pandemiei. Având în vedere înăsprirea continuă a condițiilor globale de lichiditate, va fi important să se inverseze tendințele în curs.
Pentru perioada următoare, ajustarea fiscală ar trebui să fie modalitatea preferată de a egaliza cererea cu oferta și a reduce deficitele interne și externe. O îmbunătățire semnificativă a dinamicii actuale va fi obținută prin implementarea integrală a reformei fiscală și a pensiilor incluse în PNRR, precum și atingerea țintelor fiscale instituite în cadrul procedurii de deficit excesiv, ceea ce ar contribui în mare măsură la schmbarea trendului din prezent.
(Citește și: ”Comisarul Johannes Hahn – adus la București de procedura de deficit excesiv în care se află România”)
Scenariul macroeconomic care stă la baza proiecțiilor bugetare din Programul de convergență elaborat la Palatul Victoria este relativ prudent pentru 2023 și optimist pentru perioada următoare, consideră Comisia.
Guvernul estimează că PIB-ul real va crește cu 2,8% în 2023 și 4,8% în 2024. Prin comparație, prognoza de primăvară a Comisiei pentru 2023 prevede o creștere reală a PIB-ului de 3,2% în 2023 și 3,5% în 2024. Prognoza de creștere semnificativ mai mică a Comisiei pentru 2024 reflectă punctul de vedere al Comisiei cu privire la impactul întârziat al înăspririi politicii monetare asupra economiei.
Măsurile de sprijin la prețurile energiei – 0,3% din PIB
În Programul său de convergență pentru 2023, guvernul anticipează ca deficitul public general să scadă de la 6,2% din PIB în 2022 la 4,4% în 2023, conform recomandărilor Consiliului.
Scăderea mare reflectă reducerea planificată a cheltuielilor, inclusiv scăderi semnificative ale salariilor reale ale lucrătorilor publici și unele măsuri de creștere a veniturilor, inclusiv o creștere a cotei de impozitare a dividendelor, o reducere a pragului veniturilor pentru reducerea impozitului la microîntreprinderi și creșterea TVA la o serie de produse și servicii.
Potrivit Programului de convergență, se preconizează că procentul datoriei publice generale în PIB va scădea de la 47,3% la sfârșitul anului 2022 la 47,1% la sfârșitul anului 2023.
Se preconizează de asemenea ca deficitul bugetar în 2023 să fie în continuare afectat de măsurile adoptate pentru atenuarea impactului socio-economic al creșterii prețurilor la energie. Acestea constau în prelungirea măsurilor protecționiste luate începând cu 2022 (plafoane de preț pentru tarifele la energie electrică, gaze naturale, subvenții pentru categoriile defavorizate, plăți speciale pentru pensionarii cu venituri mici).
Costul acestor măsuri continuă să fie în mare parte compensat de supraimpozitarea profiturilor extraordinare ale furnizorilor locali de energie și pe marjele de tranzacționare. Luând în considerare aceste venituri, costul bugetar net aferent măsurilor de sprijin în 2023 este estimat să reprezinte 0,3% din PIB. Majoritatea măsurilor din 2023 vizează cele mai vulnerabile gospodării, deși nu se folosește pe deplin semnalul prețurilor pentru a reduce cererea de energie și a crește eficiența energetică.
Recomandările Comisiei la situația de fapt
Recomandările Comisiei Europene: „PRIN PREZENTA RECOMANDĂ ca România să ia măsuri în 2023 și 2024 pentru:
1, Respectarea politicilor fiscale în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021, în vederea ieșirii din situația de deficit public excesiv până în 2024 și a consolidării poziției externe a României.
Reducerea măsurilor de subvenționare a facturilor energetice până la sfârșitul anului 2023, folosind economiile bugetare pentru reducerea deficitului public. „În cazul în care reluareaa creșterilor prețurilor la energie necesită măsuri de sprijin, asigurați-vă că vor beneficia doar gospodăriile și firmele vulnerabile, posibile din punct de vedere fiscal și folosiți prețul ca stimulent pentru reducerea consumului energetic.
Mențineți nivelul investițiilor publice finanțate la nivel național și asigurarea absorbției efective a granturilor PNRR și a altor fonduri europene, în special pentru realizarea tranziției ecologice și digitale. Pentru perioada de după 2024, continuați să urmați o strategie fiscală pe termen mediu pentru consolidare treptată și durabilă, combinată cu investiții și reforme care să conducă la o creștere durabilă mai mare, și obținerea pe termen mediu a unei poziții fiscale prudente.
2, Asigurarea unei guvernanțe eficace și consolidarea capacității administrative pentru a permite o implementare continuă, rapidă și constantă a planului de redresare și reziliență.
Finalizați rapid capitolul REPowerEU pentru a începe rapid implementarea acestuia. Continuați cu punerea în aplicare rapidă a politicii de coeziune 18 În conformitate cu articolul 5 alineatul (2) și articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului. RO 11 RO programe, în strânsă complementaritate și sinergie cu planul de redresare și reziliență.
3, Reducerea dependenței de combustibilii fosili și accelerarea tranziției către energia curată, în special prin implementarea mai rapidă a producției din surse regenerabile și îmbunătățirea Sistemului energetic național pentru a permite conectarea a noi capacități să fie active pe piață. Creșterea eficienței energetice și înmulțirea eforturilor de renovare a clădirilor, inclusiv prin asigurarea unui acces mai bun la informații și opțiuni de finanțare durabilă. Întărirea politicilor care vizează furnizarea și dobândirea competențelor necesare pentru tranziția ecologică.”
***
