Comisia Europeană și-a îmbunătățit semnificativ în prognoza de primăvară previziunile pentru România, creșterea economică pentru 2023 fiind corectată pozitiv la 3,2% (de la 2,5 % în prognoza de iarnă) și 3,5% (de la 3%) în 2024.
Creșterea economică va continua, consideră Comisia Europeană, deși într-un ritm mai lent decât anul trecut, din cauza inflației persistente, a înăspririi condițiilor de finanțare precum și a unei încetiniri a creșterii a principalilor parteneri comerciali.
Inflația de bază va atinge un vârf în 2023, iar rata inflației generale se va situa peste ținta de inflație a BNR pe întregul orizont de prognoză. Șomajul se va reduce doar marginal, ceea ce va menține tensiunile de pe piața muncii și sunt anticipate creșteri salariale.
Deficitul bugetului consolidat se va reduce la 4,7% din PIB în 2023 și la 4,4% în 2024, datorită creşterii solide a veniturilor, în urma modificării Codului fiscal şi a nivelului robust al PIB-ului nominal, şi a scăderii cheltuielilor publice ca procent din PIB. Nivelul datoriei raportat la PIB ar urma să se situeze la 45,6% în 2023 şi să ajungă la 46,1% din PIB în 2024, estimează Comisia Europeană.
| Indicatori | 2022 | 2023 | 2024 |
|---|---|---|---|
| Creștere PIB (%) | 4,7 | 3,2 | 3,5 |
| Rata anuală a inflației (%) | 12,0 | 9,7 | 4,6 |
| Rata șomajului (%) | 5,6 | 5,4 | 5,1 |
| Deficitul bugetar (% din PIB) | -6,2 | -4,7 | -4,4 |
| Datoria publică (% din PIB) | 47,3 | 45,6 | 46,1 |
| Deficitul balanței comerciale (% din PIB) | -8,8 | -7,6 | -7,4 |
În 2022, economia a înregistrat o creştere de 4,7%, pe baza consumului privat solid şi a investiţiilor robuste. În viitor, inflaţia ridicată, înăsprirea condiţiilor de finanţare şi un avans economic mai lent al partenerilor comerciali ar urma să încetinească creşterea. În pofida acestor turbulenţe, creşterea consumului privat ar urma să rămână pozitivă, datorită majorării salariilor şi a pensiilor, precum şi a extinderii plafonării preţului energiei până în 2025. De asemenea, schemele guvernamentale de sprijin şi o piaţă a muncii rezilientă vor sprijini activitatea economică.
Executivul comunitar estimează că exporturile nete nu vor contribui la creşterea economică. În pofida subvenţionării preţului energiei şi îmbunătăţirii condiţiilor comerciale, cererea internă solidă va menţine balanţa comercială negativă. Deficitul de cont curent ar urma să se situeze la 7,6% din PIB în 2023 şi la 7,4% din PIB în 2024.
În pofida creşterii economice solide, perspectivele de pe piaţa muncii rămân limitate, deoarece îmbătrânirea populaţiei şi emigraţia masivă a forței de muncă afectează negativ crearea de locuri de muncă. Totuşi, integrarea pe piaţa muncii a persoanelor care au fugit de războiul din Ucraina şi acordarea vizelor pentru muncitorii din afara UE ar putea acţiona ca factori atenuanţi. Rata şomajului ar urma să scadă uşor, la 5,4% în 2023 şi 5,1% în 2024. Majorările de salarii au fost solide, în special în sectorul privat, dar pe ansamblul economiei rămân sub valoarea indicelelui armonizat al preţurilor de consum (rata inflației).
Tensionarea pieţei forţei de muncă, necesitatea de a face faţă scăderii puterii de cumpărare şi inflaţia ridicată ar trebui să contribuie la majorări substanțiale ale salariilor în 2023 şi 2024, prognozează Executivul comunitar.
Riscurile la adresa perspectivei fiscale sunt înclinate în sens negativ. O creştere economică mai redusă, un an electoral cu patru rânduri de alegeri, presiuni pentru creșterea a salariilor în sectorul public, indexarea pensiilor, care în 2024 va încorpora inflaţia ridicată din 2022, ar putea avea ca rezultat deficite bugetare mai ridicate, avertizează Comisia Europeană.
***
