Comisarul european pentru Buget și Administrație, Johannes Hahn (foto), a fost marți la București pentru a atrage atenția autorităților române că datele economice ale țării nu sunt chiar favorabile din perspectiva reintroducerii criteriilor Pactului de stabilitate începând cu anul viitor.
Comisarul Hahn s-a întâlnit marți cu ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, transmițându-i acestuia – afirmă surse apropiate Comisiei Europene – îngrijorarea că ”o creștere economică redusă, suprapusă cu perspectiva anului electoral și cu un ritm scăzut în atragerea fondurilor europene, ar putea avea ca rezultat deficite bugetare mai ridicate”.
Adrian Câciu asigură că totul e sub control
Din perspectiva lui Adrian Câciu, Comisia Europeană nu are motive de îngrijorare. Un comunicat al ministerului emis după întâlnirea cu Iohannes Hahn, precizează:
”Oficialul român a punctat faptul că România va respecta angajamentele asumate de reducere a deficitului bugetar, însă este nevoie de o strategie echilibrată la nivelul Uniunii Europene, care să țină cont de continuarea măsurilor asumate de guvern pentru accelerarea investițiilor.”
”România este stabilă din punct de vedere macroeconomic, lucru confirmat și de Comisia Europeană, în Raportul de prognoză economică de primăvară, pe anul 2023. Aceasta se datorează, în principal, premiselor create de buna absorbție a fondurilor europene împreună cu implementarea reformelor din PNRR. Un alt avantaj îl constituie evoluția pozitivă a pieței muncii, trend înregistrat și pe partea de bunuri și servicii”, mai este citat de comunicat Adrian Câciu.
Dacă se respectă protocolul coaliției, Adrian Câciu va pierde postul de ministrul de finanțe în următoarea săptămână, ministerul trecând la PNL. Viitorul premier Marcel Ciolacu insistă însă pe renegocierea protocolului, deci Adrian Câciu ar putea rămâne în continuare responsabil cu finanțele țării.
Îngrijorări împărtășite și în plan intern
Menținerea sub control a deficitului, mai exact reducerea acestuia în linie cu angajamentele asumate la Bruxelles, constituie o preocupare nu doar în plan extern.
Luna trecută, guvernatorul Mugur Isărescu a criticat politica fiscală a guvernului și deficitul bugetar când s-a referit la dobânzile ridicate pe care le plătește România când se împrumută pe piețele internaționale din cauza primei de risc care este mult mai mare decât în cazul Poloniei și Cehiei.
(Citește și: ”Guvernatorul Isărescu: Vedeți cât de greu se face corecția, ajustarea deficitului, din considerente sociale, politice”)
Chiar de la adoptarea bugetului pe 2023, președintele Consiliului fiscal, Daniel Dăianu, aprecia construcția bugetară compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 5,7% din PIB. Elementele care îndepărtau guvernul, în opinia Consiliului fiscal, de atingerea unei ținte de deficit de 4,4% din PIB erau: supraestimarea veniturilor și subestimarea cheltuielilor bugetare.
(Citește și: ”Consiliul Fiscal: construcția bugetară pe 2023 indică un deficit de 5,7% nu 4,4% ținta asumată de Guvern”)
”În absența unor politici credibile care să sprijine realizarea consolidării fiscal-bugetare pe termen mediu și prin creștere de venituri fiscale, balanța riscurilor este înclinată în direcția înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate pentru anii următori”, mai preciza Consiliul fiscal.
Contextul relevant 1: execuția bugetară pe T1 confirmă temerile pesimiștilor
Ministerul Finanțelor a anunțat deficitul bugetar pentru primul trimestru al anului: 22,75 miliarde de lei – ceea ce înseamnă 1,42% din PIB. Ministerul Finanțelor spune că deficitul pentru primul trimestru se situează sub nivelul prognozat, de 2,42% din PIB (38,70 miliarde lei).
(Citește și: ”Bugetul pe T1 scoate România din plan: Neîndeplinirea investițiilor compensează scăderea veniturilor”)
Pentru anul 2023, Guvernul a programat un deficit bugetar total de circa 68 miliarde lei (4,4% din PIB), care cuprindea și investiții record de 112 miliarde lei, 7,2% din PIB. Investiții care au început anul cu stângul.
În pus, veniturile prognozate la construcția bugetului s-au realizat doar în proporție de 86,9% în T1, reprezentând 7,1% din PIB (144,17 miliarde lei). Rezultatul unui deficit bugetar mai redus decât cel prognozat se datorează cheltuielilor mai mici cu 19,5% (33,15 miliarde de lei) față de cele planificate – reduceri de cheltuieli care au provenit în bună parte din neexecutarea cofinanțărilor la investiții.
Contextul relevant 2: singura țară din UE în procedură de deficit excesiv
România se află sub procedurile de deviație semnificativă de la obiectivul de deficit structural din primăvara anului 2017. Atât în iunie 2017 cât și în iunie 2018, Consiliul European, în acord cu articolul 121 (4) al Tratatului de funcționare a UE, a emis recomandări prin care a solicitat României să implementeze măsuri prin care să corecteze deviațiile.
(Citește și: ”România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face”)
După ce a constatat lipsa sistematică de reacție a autorităților locale, Consiliul a venit în iunie 2019 cu o cerință cât se poate de clară referitoare la rata de creștere a cheltuielilor bugetare, de cel mult 4,5% în 2019 și 5,1% în 2020, corespunzătoare unor ajustări ale deficitului structural de 1% din PIB și, respectiv, 0,75% din PIB.
Ce s-a întâmplat, în fapt ? Exercițiul bugetar s-a finalizat cu o creștere a cheltuielilor nominale de 14,7% în 2019 și de 14,8% în 2020. În 2020 însă am fost salvați de excepția obiectiv introdusă ca urmare a crizei pandemice.
Odată cu revenirea în cadrul Pactului de Stabilitate, și România trebuie să înceapă, din 2024, să corecteze deviațiile de la acest cadru.
Ce așteptări are UE: ajustare fiscală prin controlul cheltuielilor
Comisia Europeană a prezentat pe 24 aprilie propunerile de modificare a Pactului de Stabilitate și Creștere referitoare la deficit și datorie publică. Măsurile anunțate reprezintă o soluție de compromis între soluțiile ”liberale” gândite inițial de Comisie și viziunea ”conservatoare” a Germaniei.
(Citește și: ”Să se pregătească și România: Ajustare fiscală prin controlul cheltuielilor – a apărut draftul de reformă a regulilor fiscale în UE”)
În principiu, valorile de referință de 3% și 60% din PIB pentru deficit și datorie externă rămân neschimbate, iar statele membre vor trebui să adopte ”măsuri plauzibile” de ajustare fiscală.
Propunerea Comisiei introduce trei ”valori de referință” pentru reducerea datoriilor:
- obligația de a reduce datoria cu 0,5 puncte procentuale din PIB pe an dacă o țară a depășit limitele datoriei;
- planul de reducere a datoriei nu trebuie să depășească, ideal, un interval de timp de patru ani
- problema deficitului se rezolvă simplu: cheltuielile trebuie să fie menținute sub creșterea potențială a PIB
Statele membre vor stabili propriile lor căi de ajustare fiscală. Acestea vor fi formulate în termeni de ținte de cheltuieli multianuale, care vor fi unicul indicator operațional de supraveghere fiscală.
***
(Citiți și: ””Înapoi, în improvizație”. Au apărut Cronicile 82 – Sumar, titluri, autori”)
***
