Comisia Națională de Strategie și Prognoză menține estimarea pentru acest an pentru creșterea economică la 2,8% și scade proiecția ratei inflației la finele anului la 7,4%, de la 8%.
Principalele estimări pentru 2023 din Prognoza de primăvară
- Creștere PIB: Creștere de 2,8% – neschimbată
- Inflație 2023: 7,4% (d la 8,00 pp prognozat în iarnă)
- Agricultura: Creștere cu 10,6% față de 2022 – neschimbată
- Industria: -0,2% (de la +0,6 pp prognozat în iarnă)
Pentru evoluția PIB, CNSP a ținut cont de inflația ridicată, dar serviciile, construcțiile și agricultura îmbunătățesc prognoza, varianta de primăvară. „Per ansamblu, construcțiile și serviciile vor performa în anul curent, având creșteri revizuite ascendent față de prognoza de iarnă (+0,8 respectiv +0,4 puncte procentuale), însă aportul pozitiv al acestora va fi diminuat de industrie, afectată de disfuncţionalităţi în lanţurile de aprovizionare şi de o cerere externă moderată, scrie CNSP.
Agricultura beneficiază și ea de o prognoză favorabilă, pe fondul îmbunătățirii condițiilor climatice, fiind prevăzută o creștere cu 10,6% față anul trecut când recolta a fost afectată de seceta pedologică.
Sectorul construcțiilor este impulsionat de componenta construcțiilor inginerești, per total, pentru volumul lucrărilor de construcții fiind estimată o creștere a VAB cu 7%.
Îmbunătățirea prognozei în cazul inflației se datorează scăderilor cotațiilor internaționale pentru petrol și gaze naturale, mai mult decât fusese estimat anterior: reducere cu 0,6% puncte procentuale, de la 8% la 7,4%. Calculată ca medie anuală, rata inflației rămâne practic neschimbată față de estimarea anterioară: 10,7%.
Contracția producției industriale: de la +0,6, la -0,2
Industria se va confrunta cu o restrângere a activității din cauza prețurilor mari la energie, fiind afectate în special sectoarele energofage, care vor înregistra și în acest an o contracție a producției. Astfel, sectorul industrial va scădea cu 0,2% în acest an, față de prognoza anterioară care prevedea un avans de 0,6%.
În acest context a fost operată o revizuire negativă a prognozei anterioare de 0,8 puncte procentuale, respectiv de la o creştere de 0,6% la o reducere cu 0,2% în scenariul actual.
Pe termen mediu, ritmul anual de creştere a produsului intern brut este estimat la 4,8% în intervalul 2024-2026, cu un vârf în anul 2025 de 5,0%. Pe latura ofertei se aşteaptă ca sectorul industrial să intre într-un proces de redresare, odată cu atenuarea şocurilor, prevăzându-se un spor mediu anual de 4,4%.
Cadrul financiar multianual vor face din construcţii sectorul cel mai dinamic cu un spor mediu anual de 9,2% şi unul din principalii susţinători ai dezvoltării economiei. Pentru servicii se prevede o creştere medie anuală de 4,6%, iar în evoluţia acestora un rol esenţial îl vor avea acele domenii cu valoare adăugată ridicată.
Investițiile, speranța în compensarea scăderilor de la industrie și exporturi
Din punct de vedere al cererii, dinamica consumului privat se va menține în linie cu estimările anterioare (+2,7%), considerând că în a doua parte a anului presiunile inflaționiste vor fi mai reduse.
Amploarea lucrărilor de construcții amplifică formarea brută de capital fix, a cărei cerștere a fost majorată cu 0,6%, la 6,8%.
„Astfel, rata de investiţie va ajunge la 25,5%, asigurându-se premisele trecerii la un nou model evolutiv bazat pe investiţii”, subliniază CNSP.
Evoluţia produsului intern brut
Pe partea cererii, formarea brută de capital fix (+8,4%) va reprezenta factorul principal al dinamizării activităţii economice, având în vedere accelerarea investiţiilor publice şi private în domeniile prioritare, cu finanţare din PNRR. Rezultatul se va concretiza într-o îmbunătăţire semnificativă a ratei de investiţie (peste 25% în PIB). Concomitent, consumul privat se aşteaptă să evolueze la o dinamică medie (+4,7%) inferioară celei a produsului intern brut.
Exportul net îşi va menţine contribuţia negativă pe întreg intervalul de prognoză, înregistrând o tendinţă de diminuare treptată, până la 0,5 puncte procentuale în anul 2026.
Preţurile producţiei industriale, cât şi costurile în construcţii se aşteaptă să înregistreze dinamici uşor mai reduse pentru orizontul de prognoză, ca urmare a scăderilor cotaţiilor materiilor prime, inclusiv energie.
Rața șomajului: 4,4%
Noile date INS disponibile pentru anul 2022 au condus la revizuirea în jos a populaţiei ocupate cu aproximativ 5 mii persoane în anul 2023, păstrându-se rata de creştere de 0,5%, iar estimările numărului mediu de salariaţi au fost ajustate în jos cu 0,3 puncte procentuale (de la 1,6% la 1,3%).
În intervalul 2024-2026 populaţia ocupată va creşte cu un ritm mediu de 1,0%, iar în cadrul acesteia numărul de salariaţi se va majora cu un ritm de 2,0%, în timp ce alte categorii de populaţie ocupată, în principal lucrătorii pe cont propriu, se vor confrunta cu o ajustare marginală. Rata şomajului BIM va continua să scadă şi este estimată să ajungă la 4,4% la orizontul de prognoză.
Previziunile în ceea ce privește câștigurile salariale sunt în concordanţă cu indicatorii activităţii economice, dar şi cu disponibilitatea mediului de afaceri de a corecta efectele inflaţiei pe termen scurt. Pentru anul 2023 câştigul salarial mediu brut este estimat să se majoreze cu 11,8%, până la un nivel de 6840 lei. În perspectivă, vor exista sectoare economice cu evoluţii pozitive, dar şi domenii în care inflaţia şi deficitul forţei de muncă vor continua să afecteze companiile. În scenariul actual, ritmul mediu anual al câştigului salarial brut se va poziţiona în jurul mediei de 9% pentru perioada 2023-2026, în acord cu asigurarea creşterii puterii de cumpărare cu circa 3,8% anual.
Inflație persistentă
Potrivit CNSP, riscurile au devenit mai echilibrate în ultimele luni, dar incertitudinile induse de situația geopolitică tensionată vulnerabilizează perspectivele pe termen mediu, pe măsură ce economia globală se ajustează după șocurile din perioada 2020-2022 și recentele tulburări din sectorul financiar. Predomină încă îngrijorările legate de recesiune, iar inflația se poate dovedi a fi mai persistentă decât așteptările, determinând continuarea înăspririi politicii monetare.
„O escaladare a războiul din Ucraina ar putea declanșa reînnoirea crizei energetice în Europa deși riscul aprovizionării cu energie este unul redus. O eventuală segmentare a piețelor financiare, comerciale și de mărfuri în blocurile regionale ar putea duce la un nou val de întreruperi de producție și la prețuri mai mari pentru mărfurile comercializate la nivel global, cu efecte de propagare globale prin lanțurile de aprovizionare”, subliniază CNSP.
***
