marți

30 aprilie, 2024

29 iunie, 2023

Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat joi că va ataca la CCR Legea pensiilor speciale, adoptată miercuri de Senat și plecată spre promulgare. La CCR, sesizarea va fi analizată și soluționată de cei nouă judecători constituționali, dintre care unii sunt direct interesați în discuție, fiind beneficiari ai unor astfel de privilegii.

Curtea Supremă a decis, cu unanimitate de voturi, să conteste în întregime legea pensiilor speciale și legea care interzice cumulul pensie-salariu la stat, conform unui comunicat al instituției.

Prezentăm integral comunicatul ICCJ, care conține și principalele argumente ce fac neconstituționale cele două legi, în opinia magistraților de la cea mai importantă instanță:

La data de 29.06.2023, ora 13.00, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară,


În temeiul art.146 lit.a) din Constituția României și art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată,

Cu participarea unui număr de 87 de judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de lege,

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce privește:

I.Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.277/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.244/2023)


Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.

Sub primul aspect, a fost avută în vedere existența următoarelor motive de constituționalitate extrinsecă:

  • Caracterul eterogen al legii și nesocotirea principiului unicității reglementării. Încălcarea art.1 alin.(5) privind principiul legalității coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituția României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
  • Încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) din Constituția României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
  • Încălcarea art.1 alin.(3) și (5) din Constituție sub aspectul clarității și previzibilității normei juridice.

De asemenea, instanța supremă a constatat că se impune examinarea următoarelor motive de neconstituționalitate intrinsecă:

  • Încălcarea art.124 alin.(3) prin raportare la art.1 alin.(3) și (5) din Constituție referitoare la independența justiției și la statul de drept.
  • Încălcarea art.44 din Constituție și art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, prin dispozițiile art.I pct.2 din Lege, cu referire la abrogarea alin.(2) al art.211 din Legea nr.303/2022 și ale art.I pct.4 din Lege, cu referire la art.211 alin.(41) din Legea nr.303/2022.
  • Încălcarea principiului egalității în drepturi prevăzut de dispozițiile art.16 coroborat cu art.53 din Constituție.
  • Încălcarea dispozițiilor art.1 alin.(5), art.16 alin.(1) și art.56 alin.(2) din Constituție prin prevederile art.XIII din Lege cu referire la art.101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.
  • Încălcarea art.1 alin.(4) din Constituție privind principiul separației și echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loială și respectul reciproc între autoritățile statului, inclusiv prin raportare la dispozițiile art.147 din Constituție.

Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare (PL-x nr.421/2021)

Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.

Sub primul aspect, a fost avută în vedere existența următoarelor motive de constituționalitate extrinsecă:

  • Caracterul eterogen al legii și nesocotirea principiului unicității reglementării. Încălcărarea art.1 alin.(5) privind principiul legalității coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituția României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
  • Încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) și n) din Constituția României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.

Sub aspect intrinsec, s-a constatat că actul normativ examinat încalcă prevederile art.1 alin.(3) și (5) prin raportare la art.53 din Constituție cu privire la principiul securității raporturilor juridice, a clarității și previzibilității reglementării și a statului de drept.

(Citește și: „UPDATE / Magistrații blochează instanțele – sunt nemulțumiți că se vor pensiona abia la 60 de ani. Urmează negocieri pe proiectul pensiilor speciale între cele 3 puteri ale statului„)

Judecători constituționali ce beneficiază de pensii speciale

Președintele CCR, Marian Enache, are o pensie specială, ca fost parlamentar. Pensiile parlamentare au fost desființate săptămâna aceasta, dar ele vor fi atacate la CCR de foști colegi din legislativ.

Anul trecut, Marian Enache a câștigat 55.536 lei din pensia de parlamentar (numită oficial indemnizație pentru limită de vârstă).

Livia Stanciu, fostă președinte ICCJ – în 2022 a primit 461.880 lei, pensie de judecător plus drepturi salariale restante câștigate în instanță. Salariul de judecător la CCR a fost anul trecut de 372.323 lei.

(Citește și: „Salariile magistraților în UE, față de salariul mediu: România și Italia – cei mai bine plătiți judecători. La polul opus, Germania„)

Cristian Deliorga – a încasat anul trecut 377.304 lei, pensie magistrat. I s-au mai variat, drepturi salariale aferente activității de la CCR, 283.980 lei.

Fostul procuror de rang înalt Dimitrie-Bogdan Licu s-a pensionat în urmă cu un an (decretul a fost semnat pe 10 iunie 2022), însă declarația sa de avere din iunie 2023 nu menționează veniturile realizate din această pensie.

Gheorghe Stan, fost procuror-șef al fostei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), una dintre cele mai controversate structuri din sistemul judiciar, nu este încă pensionat, dar va avea și el pensie de magistrat.

Cristian Deliorga și Gheorghe Stan au mai votat deja neconstituționalitatea unei legi de desființare a pensiilro speciale, în 2020, când au explicat în decizie că magistrații sunt îndreptățiți la pensii speciale, din cauza incompatibilităților ce le sunt impuse.

Magistrații aflați acum în sistem nu vor prinde cele mai „dure” prevederi ale reformei: pensionarea la 60 de ani, abia din 2035

Legea pensiilor speciale a fost votată miercuri de Senat, astfel încât ea pleacă spre promulgare, după care va fi trimisă la Bruxelles pentru evaluarea Comisiei Europene.

Executivul UE va decide dacă măsurile și impactul lor sunt suficiente pentru a considera că legea reformează sistemul sau doar înlătură cele mai aberante privilegii, precum pensionările la puțin peste 40 de ani, cuantumul de 10 ori mai mare decât al pensiei medii primite de un român simplu ce a contributi 35 de ani la sistem și pensiile mai mari decât câștigurile salariale ale celor în activitate pe aceleași posturi.

  • Până în 2025, inclusiv, magistrații se vor putea pensiona în continuare la 50 de ani.
  • Vârsta minimă de retragere din activitate, la care se poate încasa pensia, urmând să crească treptat, până în 2035, când ea va fi de 60 de ani.
  • Vechimea minimă minimă în funcția de judecător, procuror etc. urcă la 25 de ani, comparativ cu 20 în prezent, abia din 2029.
  • Până în 2028, la calculul vechimii de 25 de ani sunt încă acceptate perioadele din funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, conform anexei nr. 4 la Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege. În 2023 se permit cinci ani adăugați, în 2024 – 4 ani, până la un an în 2028.
  • Nu s-au eliminat toate asimilările, de exemplu, se menține cea a personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii.
  • Până în iulie 2024, la baza de calcul pentru stabilirea pensiei se vor lua în calcul veniturile din ultimele 12 luni. Se va ajunge în situația ca baza de calcul să fie toți cei doi 25 de ani în funcție abia în anul 2043, adică peste două decenii, când majoritatea magistraților de acum se vor fi pensionat deja.

(Citește și: „Proiectul pensiilor speciale – modificări cu impact minim sau întins pe 12 – 20 de ani„)

Bruxelles nu se lasă păcălit: dacă CCR declară ulterior neconstituțională reforma pensiilor, banii din PNRR aferenți se returnează

Proiectul de lege a fost criticat de opoziție. ”Grupul USR a votat asumat împotriva acestei legi. Nu faceţi decât să salvaţi pensiile speciale. Nu aţi tăiat nicio pensie specială. Nu treceţi nicio pensie specială pe contributivitate. Nu aţi făcut nicio reformă reală în sistemul de pensii. Nu aţi redus aproape nicio cheltuială cu pensiile speciale. Nu aţi respectat jalonul. Ca să fie şi mai clar – nici peste 20 de ani pensionarii speciali nu se vor pensiona tot la 65 de ani, aşa cum e sistemul public, nici peste 20 de ani pensiile speciale nu se vor calcula pe baza veniturilor din cariera de 35 de ani”, a declarat Irineu Darău.

(Citește și: „Déjà vu: Coaliția bifează FFW Reforma pensiilor speciale. Și CCR și Bruxelles sunt în așteptare. Care e miza pentru PIB„)

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: