UPDATE 17.50: CSM a transmis un comunicat în care precizează că modificările aduse pensiilor magistraților afectează independența justiției și că susţine necondiţionat poziţiile exprimate marţi în adunările generale din unele instanţe şi parchete.
Modificarea legii pensiilor speciale „este de o gravitate deosebită şi lezează fundamental independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor, cu consecinţe directe asupra actului de justiţie”, menționează CSM .
Ce s-a discutat și stabilit la întâlnirea ce a avut loc la Palatul Victoria, conform CSM:
- Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au avut o întâlnire cu reprezentanţi ai Guvernului și parlamentului.
- Magistrații au prezentat impactul „pe care l-ar putea avea modificările legislative propuse asupra sistemului de justiţie, care deja se confruntă cu o lipsă acută de personal, în contextul perpetuării incertitudinii cu privire la statutul profesioniştilor din cadrul sistemului judiciar”.
- În zilele următoare urmează să aibă loc alte întâlniri între preşedintele Consiliului şi reprezentanţii puterii executive şi legislative „pentru identificarea celei mai bune soluţii legislative pentru a asigura statul de drept, independenţa justiţiei şi previzibilitatea legii”, mai spune comunicatul CSM.
Negocieri între reprezentanți ai celor 3 puteri din stat, în cele 10 zile rămase până la termenul limită de adoptare a proiectului privind pensiile speciale
Întâlnirile la care se referă Consiliul Superior al Magistraturii reprezintă negocieri, acesta fiind termenul folosit de DIICOT într-un comunicat ce anunță că această structură a votat desemnarea procurorului general al României la aceste discuții:
“În urma dezbaterilor s-a supus la vot şi a fost adoptată manifestarea susţinerii procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Consiliului Superior al Magistraturii, de a participa la discuţiile de negociere privind proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. În situaţia în care propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii şi susţinute de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu vor fi avute în vedere de către Legislativ, se va convoca o nouă adunare generală a procurorilor direcţiei pentru a se stabili dacă se iniţiază o formă de protest, iar în caz afirmativ, formele graduale de protest ce urmează a fi adoptate”.
UPDATE 16.45: Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Ploieşti, întrunită marţi pentru a discuta propunerile de modificare a statutului magistraţilor, a decis să sesizeze preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului, preşedintele României, preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedintele Senatului, „pentru a sprijini întregul corp al magistraţilor, prin formularea obiecţiilor de neconstituţionalitate la Curtea Constituţională a României”.
Preşedintele acestei instanţe a primit mandat pentru a adopta o rezoluţie, alături de preşedinţii altor instanţe, rezoluţie ale cărei prevederi vor ţine de cont de stadiul legislativ în care se vor afla proiectele privind modificarea statutului magistraţilor și cel al reformării sistemului de pensii speciale.
(Citește și: „Două țări, două reforme ale pensiilor: Ce a vrut să evite Franța și ce nu vrea să evite România„)
UPDATE 13.15: Premierul Marcel Ciolacu și câțiva membri ai Guvernului discută la Palatul Victoria cu conducerea CSM, conform unor surse News.ro.
La întâlnire participă și președintele Senatului (și lider al coaliției de guvernare alături de Marcel Ciolacu), Nicolae Ciucă, dar și ministrul Justiției, Alina Gorghiu, ministrul Muncii, Marius Budăi și ministrul de Interne – Cătălin Predoiu.
UPDATE 13.00: Protestul se extinde cu rapiditate, înt oată țara. Până la ora 13.00, Adunările Generale ale procurorilor din cadrul Parchetelor de pe lângă Tribunalele Buzău, Dâmboviţa, Prahova şi Parchetelor de pe lângă Judecătoriile Buzău, Râmnicu-Sărat, Pogoanele, Pătârlagele, Târgovişte, Găeşti, Pucioasa, Răcari, Moreni, Ploieşti, Câmpina, Vălenii de Munte, Mizil şi Sinaia, au hotărât suspendarea pe termen nelimitat a activităţii de relaţii cu publicul, restrângerea activităţii de soluţionare a dosarelor penale care nu au caracter de urgenţă, raportat la starea de fapt, la cele în care s-au dispus măsuri preventive, precum şi participarea procurorilor doar în şedinţele de judecată care impun urgenţă.
*****
Știrea inițială:
Activitatea din mai multe instanțe și parchete este blocată de magistrații nemulțumiți de reformarea pensiilor speciale, o reformă ce afectează câteva dintre privilegiile de care se bucură în prezent la pensionare.
Protestul vine cu 10 zile înaintea vacanței judecătorești, care are loc între 1 iulie și 31 august, conform legii.
1 iulie este și termenul fixat de guvern pentru adoptarea în Parlament a proiectului legii pentru reforma pensiilor speciale.
Reaminim că reforma pensiilor speciale este jalon în PNRR și de ea depind fondurile din cea de-a treia cerere de plată.
Modificările din proiectul legii pensiilor speciale care-i vizează pe magistrați și care au provocat protestele declanșate marți fără niciun anunț prealabil:
- vârsta de pensionare a judecătorilor va crește la 60 de ani, aceasta urmând să fie singura excepție de la regula general valabil, conform declarațiilor ministrului Muncii, Marius Budăi. În prezent, magistrații se pot retrage, indiferent de vârstă, după 25 de ani de activitate, ceea ce făcea posibilă pensionarea sub 50 de ani
- în prezent, pensia magistraților se calculează ca 80% din baza de calcul stabilită prin raportare la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, din ultima lună de activitate. Reforma prevede o creștere treptată a perioadei ce intră în baza de calcul, astfel încât să ajungă în final ca procentul să se aplice la veniturile din cei 25 de activitate în magistratură necesari pentru pensionare.
- pensia va suporta o taxare suplimentară, de 15%, pentru ceea ce depăşeşte salariul mediu net.
(Citește și: „Salariile magistraților în UE, față de salariul mediu: România și Italia – cei mai bine plătiți judecători. La polul opus, Germania„)
CSM a cerut să se ajungă la 60 de ani vârsta de pensionare abia peste 20 de ani
Creșterea „intempestivă” a vârstei de pensionare pentru judecători şi procurori ar putea determina ieşirea la pensie până la sfârşitul anului 2025 a peste 1.500 de magistraţi, avertiza la sfârșitul lunii mai Consiliul Superior al Magistraturii, care solicita ca etapizarea creșterii vârstei de pensionare la 60 de ani să se întindă pe o perioadă de 20 de ani.
Conform analizei prezentate în cuprinsul hotărârii CSM:
- la sfârşitul anului 2023, ar fi eligibili pentru pensionare 540 judecători şi 331 procurori
- în anul 2024 ar fi eligibili alţi 273 judecători şi 73 procurori
- în anul 2025 s-ar putea pensiona încă 199 judecători şi 111 procurori
Pensionările vor bloca sistemul, fiindcă se suprapun deficitului mare de magistrați:
- LaÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde dintr-o schemă de 122 posturi, îşi desfăşoară activitatea 104 judecători, dintre care 82 îndeplinesc condiţiile legale de pensionare sau le vor îndeplini până la sfârşitul anului 2023.
- De asemenea, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dintr-o schemă de 161 posturi, funcţionează efectiv 68 de procurori, dintre care 28 îndeplinesc condiţiile de pensionare până la sfârşitul acestui an.
- În acest moment, transmite CSM, sunt vacante 1.129 de posturi de judecători, dintr-o schemă de 5.304 posturi, respectiv 818 posturi vacante de procurori, dintr-o schemă de 2.948 posturi.
Deficitul, generat de pensionările anticipate provocate de discuțiile anterioare referitoare la pensiile speciale
Numărul mare al locurilor vacante este rezultatul valului de pensionări din magistratură din ultimii ani, ca urmare a discuţiilor din spaţiul public privind eliminarea pensiilor speciale>
- Astfel, analiza datelor statistice relevă că numărul judecătorilor şi procurorilor care au părăsit sistemul judiciar în anul 2022 este aproape dublu comparativ cu anul 2021.
- Dacă în anul 2020 s-au pensionat 174 de judecători şi 129 de procurori, iar în anul 2021 s-au pensionat 248 de judecători şi 143 de procurori, s-a ajuns ca în anul 2022 sa se pensioneze 464 de judecători şi 256 de procurori.
(Citește și: „”Specialii” produc criză în instanțe: numărul cererilor de pensionare din ultimele 3 luni – jumătate din numărul celor din ultimii 3 ani„)
Instanțe și parchete anunță încetarea activității
Deocamdată, au anunțat că protestează doar câteva instanțe și parchete din țară, însă acțiunea pare să se extindă. Tribunalul București a decis să amâne pe termen nelimitat toate dosarele, cu excepția celor urgente, iar procurorii de la Parchetul Curții de Apel Prahova suspendă urmăririle penale. Au mai anunțat proteste prin oprirea activității, magistrați din Timiș, Hunedoara.
Comunicatul Tribunalului București:
Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului Bucureşti, întrunită în şedinţa din 20 iunie 2023, la convocarea Preşedintelui Tribunalului Bucureşti, în prezenţa a 213 judecători:
– a hotărât, în unanimitate, că iminenta modificare a dispoziţiilor legale care consacră pensia de serviciu pentru judecători este de natură a încălca independenţa şi a afecta statutul constituţional al judecătorilor;
– a hotărât, cu o majoritate covârşitoare, adoptarea unei forme de protest faţă de parcursul procesului legislativ, constând în amânarea tuturor cauzelor pe o perioadă nedeterminată, începând cu data de 21 iunie 2023, cu excepţia următoarelor cauze: măsurile preventive în materie penală, cauzele prevăzute la art. 138 Cod procedură penală, percheziţiile domiciliare şi cauzele urgente în materie civilă lato sensu (ordonanţe preşedinţiale vizând minorii, măsura plasamentului de urgenţă, ordine de protecţie, răpirile internaţionale de minori, suspendări provizorii de executare), grevă (acțiune în constatarea nelegalității grevei, acțiune în suspendarea grevei).
Comunicatul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești:
La data de 20.06.2023 procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti s-au întrunit în Adunarea Generală, în cadrul căreia s-a luat act de comportamentul neloial al puterii legislative şi executive faţă de principiile ce guvernează activitatea magistraţilor procurori.
Lipsa transparenţei puterii legislative şi executive şi lipsa de predictibilitate în ceea ce priveşte propunerile de modificare ale Legii nr. 303/2022, afectează grav drepturile şi interesele legale, atât ale procurorilor, cât şi ale cetăţenilor, precum şi stabilitatea şi statutul magistraţilor procurori.
În cadrul Adunării Generale a procurorilor s-a hotărât, ca măsură de protest, suspendarea pe termen nelimitat a activităţii de relaţii cu publicul, a activităţilor de urmărire penală care nu au caracter de urgenţă, precum şi participarea procurorilor doar în şedinţele de judecată care impun urgenţă.
****
Urmărește-ne pe Google News
