În România, salariul mediul al judecătorilor de la Înalta Curte de Casație este de peste 6 ori mai mare decât salariul mediu pe economie, situație ce are un singur corespondent în UE: Italia.
Înspre celălalt capăt al clasamentului se situează Germania, cea mai puternică economie a Europei, unde un judecător de la Curtea Supremă câștigă dublul salariului mediu pe economie. În termeni reali, un astfel de judecător, de instanță supremă, câștigă în Germania un salariu net cu doar 1.000 de euro mai mult pe lună decât colegul său din România.
Datele privind raportul dintre salarii apar în Tabloul de bord privind Justiția din UE ediția 2023, publicat săptămâna trecută de către Comisia Europeană.
„Deși reducerea temporară a remunerației în contextul măsurilor de austeritate nu a fost considerată o încălcare a acestei dispoziții (Article 19(1) TEU), Curtea Europeană de Justiție a stabilit că primirea de către membrii sistemului judiciar a unui nivel de remunerare proporțional cu importanța funcțiilor îndeplinite constituie o garanție esențială a independenței judiciare”, menționează raportul.
Documentul nu conține decât graficul corespunzător anului 2021. Astfel încât CursDeGuvernare prezintă situația din 2020, anul pentru care există cele mai recente informații oficiale. Situația este similară cu cea din 2021.
Cu precizarea că salariul mediu pe economie din Germania corespunde mediei calculate pe normă întreagă de lucru. Raportul este aproximativ 2 dacă se ia în considerare salariul mediu brut pe economie normal.
Italia și Franța au cele mai mari remunerații pentru procurori și judecători de rang superior, din grupul de state de mai sus, și ele sunt aproape identice: peste 101.000 de euro, net.
Polonia, țara cea mai apropiată de România, ca mărime, structură a economiei, PIB, salarii, raportul dintre salariul brut al magistratului de la Curtea Supremă și salariul meidu brut pe economie este inferior raportului din România, însă netul lunar este cu aproape 200 de euro peste cel al judecătorului de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
Venituri mari, de peste cinci salarii medii pe economie, mai încasează judecătorii de Curte Supremă din Bulgaria, Cipru, Danemarca, Spania, Malta și Portugalia. În termeni reali, însă, judecătorul de la instanța supremă de la Sofia încasează sub 40.000 de euro, anual, comparativ cu peste 51.000 de euro, remunerația anuală a judecătorului de la ICCJ.
24 de judecători la 100.000 de locuitori, asemănător ratei din Germania
În România există aproximativ 24 de judecători la 100.000 de locuitori, peste media UE,mai arată raportul. Rate de peste 30 de judecători la 100.000 de locuitori se înregistrează și Croația și Slovacia (apeoximativ 40), Grecia, Lituania și Bulgaria.
Curtea Supremă din România, cea mai mare pondere a femeilor
În majoritatea statelor UE, ponderea femeilor în rândul judecătorilor de Curte Supremă este inferioară celei a bărbaților.
În șase state foste comuniste, situația este inversată, femeile reprezentând majoritatea. La Curtea Supremă din România, aproximativ trei din patru judecători sunt femei.
Cele mai multe litigii civile și comerciale inițiate, raportat la populație
În România au fost inițiate în primă instanță, în 2021, aproape 6,5 litigii civile și comerciale la 100 de locuitori, cel mai mare raport din UE.
Doar Belgia mai depășește rata de 6 noi astfel de cazuri la 100 de locuitori, în restul statelor find vorba de sub patru procese de acest gen.
În rest, pe celelalte domenii, numărul de procese raportat la locuitori din România nu se află nici la sfârșitul clasamentului UE, nici în vârful acestuia.
***
(Citiți și: ””Înapoi, în improvizație”. Cronicile 82 – Sumar, titluri, autori”)
***
Urmărește-ne pe Google News
5 răspunsuri
Excelentă prezentare . Magistrați CIOCUL MIC ! Poate prezentați si situația pensiilor magistraților. Cred ca situația este și mai și.
Cel puțin suntem si noi pe locul 1 la ceva in UE.
In rest , numai de bine.
Buna ziua, ar fi bine ca in noua lege a salarizarii grila sa fie comprimata si sa nu fie o diferenta de 13 intre cel mai mic salariu si cel mai mare, fiindca este un nejustificat de mare si nu exista nici bani pentru a fie respectata grila. Ar fi nevoie ca viitoarea lege a salarizarii diferenta sa fie de maxim 9 incat sa se poata si platii acele salarii conform grilei. Multumesc!
Felicitari pentru aceasta sinteza care risipeste orice dubii pentru o tara care dupa trei decenii de democratie , intrata in NATO si UE, nu indeplineste criteriile minime pentru a elimina traficul de persoane (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/sua-romania-nu-indeplineste-criteriile-minime-pentru-a-elimina-traficul-de-persoane-2389555 ) . Dupa prezentarea acestei situatii la nivel european, ar trebui cerut punctul de vedere oficial al Curtii Constitutionale , Curtii Supreme de Justitie , Ministrului Justitiei, Consiliului Suprem al Magistraturii , asociatiilor magistratilor si procurorilor pentru ca Parlamentul Romaniei, Guvernul Romaniei si Avocatul Poporului ( care popor ?! :)) e clar ce (nu) au facut de trei decenii. Aceasta ar fi trebuit sa faca de multa vreme societatea civila din Romania ( care societate civila ?! :)) , dar aceasta are alte prioritati.
creștinism și ipocrizie… de ce raportam numai salariile politicienilor ,judecătorilor, profesorilor,a celor din sănătate la salariile din occident,iar cei care lucrează cum numai ei știu prin canale, șanțuri , firme, cu programe de lucru aberante ,lor nu li se raportează la salarii din occident…? vreți productivitate și responsabilitate doar batandu-va joc cu salarii mici față de Germania sau Italia….
IN ROMANIA „Dreptatea ESTE O POVESTE NICI N-A FOST SI NICI NU ESTE”.
Intregul sistem judiciar este mafiotizat 100%.