Modificările legislației penale au fost votate miercuri, în Camera Deputaților, în varianta fără un prag valoric pentru încadrarea abuzului în serviciu ca infracțiune, în pofida cerințelor Curții Constituționale.
Aceasta, în pofida faptului că motivul invocat pentru noile schimbări din codurile penale era adecvarea legislației la observațiile de neconstituționalitate ale CCR.
Legea a fost votată cu 168 de voturi pentru, 75 contra și 20 abțineri, și va pleca la promulgare, Camera Deputaților fiind forul decizional.
Președintele Klaus Iohannis are ocazia să trimită legea înapoi în Parlament, în loc să accepte promulgarea, cerând introducerea un prag valoric, foarte coborât, pentru a se evita o nouă decizie de neconstituționalitate pe acest subiect.
Legea trimisă spre promulgare conține și un amendament ce face posibilă utilizarea ca probe în dosarele penale a interceptărilor realizate de serviciile secrete. O prevedere de acest fel a fost declarată neconstituțională în 2016, iar legislativele ce s-au succedat de atunci nu au modificat prevederea pentru a o adapta rigorilor impuse de CCR.
Referitor la acesta, Kelemen Hunor, preşedinte al UDMR, a declarat că serviciile de intelligence nu au ce căuta în procesul penal, pentru că este afectată independenţa şi funcţionarea justiţiei, ceea ce este o problemă legată de statul de drept. El a precizat că deputaţii UDMR au votat, miercuri, în plen, pentru adoptarea proiectului de modificare a Codului penal în varianta propusă de Ministerul Justiţiei, dar s-au abţinut în ceea ce priveşte modificările la Codul de procedură penală – ultima decizie fiind legată de amestecul serviciilor de informaţii în justiţie, „ceea ce reprezintă o întoarcere în timp”.
„Nu avem voie să amestecăm mandatele de siguranţă naţională cu faptele de corupţie, fiindcă ceea ce s-a adoptat se referă la orice faptă penală şi la orice proces penal, ceea este inacceptabil din punctul meu de vedere”, a transmis vicepremierul, citat de Agerpres.
Ministrul Justiției s-a răzgândit din nou
Reamintim că proiectul de lege a fost inițiat de Guvern, care l-a adoptat în varianta elaborată de Ministerul Justiției, fără un plafon pentru abuzul în serviciu.
În Comisia juridică a Senatului, documentul a fost amendat de reprezentanții coaliției de guvernare, care au introdus un prag de 250.000 de lei pentru ca abuzul în serviciu să fie tratat ca infracțiune și pedepsit cu închisoarea.
(Citește și: „Abuzul în serviciu intră fără prag valoric în votul plenului Camerei Deputaților„)
Suma a surprins prin faptul că reprezenta chiar plafonul, indexat cu inflația, din OUG 13, cea care a provocat proteste cu sute de mii de oameni, în februarie 2017.
Ulterior, parlamentari ai arcului de guvernare au dezvăluit că pragul introdus săptămâna trecută la Senat a fost recomandat de Cătălin Predoiu.
Coaliția a stabilit, după reacția societății civile, să fixeze baremul la 9.000 de lei, pentru ca marți, deputata Laura Vicol să declare la loc comanda și să să le ceară politicienilor PSD, PNL și UDMR din Comisia juridică a CD să anuleze toate intervențiile din Parlament, astfel încât legea să ajungă la votul final în varianta trimisă inițial de ministrul Predoiu, adică fără niciun prag.
Ministrul a explicat miercuri, înainte de votul pe proiectul Codului Penal, că proiectul său fără prag ținea cont şi de exigenţele pentru funcţia publică, din perspectiva integrităţii, precum şi de dreptul comparat.
”Cum am spus în nenumărate rânduri, Guvernul a plecat în proiectul său cu varianta fără prag, ţinând cont şi de exigenţele pentru funcţia publică, din perspectiva integrităţii şi de dreptul comparat dar şi de faptul că, în deciziile CCR, problema e rămasă nelămurită, până la capăt. Obligaţia de a pune un prag nu este menţionată în dispozitiv, de aici a plecat şi toată controversa care datează de ani de zile. Deciziile sunt vechi de 5 sau 7 ani de zile şi nici până acum nu a fost lămurită, nici în doctrină nici în jurisprudenţa Curţii”, a declarat ministrul, citat de News.ro
Marcel Ciolacu: Am eliminat pragul ca să nu fure nimeni sub un leu
După toată această degringoladă, parlamentarii majorității, care au avut și au folosit puterea de introduce și a elimina amendamente, nu au oferit nicio explicație privind o eventuală fundamentare a deciziilor lor.
Marcel Ciolacu, liderul celui mai mare partid și viitorul premier al României, le-a răspuns miercuri jurnaliștilor care l-au întrebat de presă de ce a fost eliminat pragul pentru abuz în serviciu: „Ca să nu fure nimeni sub un leu!”
****
