UPDATE: Ministerul Justiției a anunțat că va susține adoptarea unui prag de 9.000 de lei pentru incriminarea abuzului și neglejenței în serviciu, atunci când proiectul adoptat miercuri de Senat va ajunge în Camera Deputaților, forul decizional.
De asemenea, Ministerul Justiției precizează în comunicat că nu există nicio referință concretă în deciziile Curții Constituționale a României sau în avizele Comisiei de la Veneția cu privire la valoarea economică sau financiară a unui astfel de prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu.
Drept urmare, „pentru dezbaterile din Camera Deputaților asupra proiectului de lege privind nivelul pragului la infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 din Codul penal, Ministerul Justiției va susține adoptarea de către Camera Deputaților a unui prag de 9.000 de lei”, anunță ministerul condus de Cătălin Predoiu, membru PNL, formațiune ce a votat amendamentul întrodus în comisii.
Marcel Ciolacu, liderul PSD, alt partid ce a votat in corpore proiectul, a declarat că a cerut Ministerului Justiției să „prezinte public o variantă de reglementare adecvată pentru pragul valoric la abuzul în serviciu, în acord cu deciziile Curții Constituționale, cu recomandările Comisiei de la Veneția și cu opiniile specialiștilor în drept”.
Reamintim că proiectul de lege a fost votat de partidele din coaliție – PSD, PNL și UDMR.
***
Informația inițială:
Senatul a votat miercuri un articol ce prevede încadrarea la infracțiune a abuzului în serviciu și a neglijenței în serviciu doar dacă prejudiciul produs depășește 250.000 de lei. Pentru cazurile în care abuzul și neglijența în serviciu nu au generat o pagubă de 250.000 de lei, legea spune că se aplică o amendă contravențională cuprinsă între 20.000 și 200.000 de lei.
Pragul pentru abuzul în serviciu a fost introdus pentru prima dată în 2017, prin controversata OUG 13, care a scos sute de mii de români în stradă și a generat proteste chiar și în rândul magistraților. Plafonul era stabilit atunci la 200.000 de lei.
Toate modificările aduse proiectului de lege trimis de guvern au fost făcute de parlamentari PSD PNL și UDMR, menționează raportul aprobat de comisia de specialitate, fără a preciza însă numele senatorilor.
Noile articole privind abuzul în serviciu și neglijență în serviciu, mai conțin o adăugire vagă, ce va îngreuna încadrarea acestor fapte ca infracțiuni: este vorba despre sintagma „cu știință„.
(Citiți și: ”Confirmare: OUG 13 a fost redactată în Cancelaria președintelui Camerei Deputaților. Inițiativa România, plângere penală împotriva lui Liviu Dragnea:”)
Așadar, modificarea votată miercuri de senatori va face ca mult mai puțini funcționari publici să fie condamnați pentru abuz în serviciu și neglijență în serviciu, din cauza celor două condiționări simultane intrduse:
- pragul de 250.000 de lei. Vor exista situații în care un abuz cu prejudiciu de 249.000 lei este contravenție pedepsită cu amendă, pe când abuzurile unde paguba este cu doi lei mai mare se vor sancționa cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
- condiția ca fapta să fi fost săvârșită „cu știință„.
Articolul privind abuzul în serviciu votat miercuri:
Fapta funcționarului public care, cu știință, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea puterea de lege ori îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
Cum arată acum articolul 297 din Codul Penal:
Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Cum s-a ajuns la stabilirea unui prag pentru abuzul în serviciu
Pragul pentru abuzul în serviciu a fost introdus pentru prima dată în 2017, prin controversata OUG 13, care a scos sute de mii de români în stradă și a generat proteste chiar și în rândul magistraților. Plafonul era stabilit atunci la 200.000 de lei.
Ulterior, într-un dintre deciziile Curții Constituționale în care a afost abordat subiectul, CCR stabilea că „legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric al pagubei şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii”. Într-o altădecizie, CCR menționa că legiuitorul ar fi trebuit să fie „mai ales preocupat de definirea intensităţii vătămării, cu referire la drepturile sau interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice, şi nu de stabilirea unui prag valoric derizoriu în sine, care, în realitate, nu rezolvă problema caracterului de ultima ratio a sancţiunii penale”.
(Citește și: „Sorin Grindeanu la Bruxelles: Adoptarea OUG 13 nu a fost o decizie corectă„)
Fostul ministru al Justiției Raluca Prună: „Se implementează programul Dragnea, fără Dragnea”
„Noi reluăm programul Dragnea, care este aplicat punct cu punct și chiar depășit”, a declarat pentru CursdeGuvernare fostul ministru al Justiției Raluca Prună, care atrage atenția că acum, ca și în 2017, nu a existat o fundamentare pentru alegerea sumei luate ca prag între contravenție și infracțiune.
Experții consideră stabilirea gravității nu depinde numai de sumă, motiv pentru care gravitatea și încadrarea trebuie să rămână la aprecierea investigatorilor și a judecătorilor.
Exemplu de caz grav ce ar putea fi doar contravenție: Medicul care folosea dispozitive cardiace second hand
Cel mai ilustrativ caz este cel al Dan Tesloianu, fostul șef al Laboratorului de Cardiologie intervențională din cadrul Secției de Cardiologie Spitalul „Sfântul Spiridon” Iași, care care ar fi folosit pentru paicenții săi dispozitive luate de la persoane decedate duse la morgă.
El este acuzat de abuz în serviciu în formă continuată, printre altele, și dacă prejudiciul material ar fi mai mic de 250.000 de lei (și dacă nu ar fi luat și mită), putea scăpa cu o simplă amendă contravențională, pentru că legea impune o valoare minimă a prejudiciului, nu gravitatea faptei.
****
