Legea pensiilor speciale – la promulgare: Primul proiect gândit pe 40 de ani al României

Plenul Camerei Deputaţilor – for decizional – a votat luni modificările aduse proiectului de reformare a pensiilor speciale, pentru a-l pune în acord cu obiecțiile Curţii Constituţionale. Legea conține prevederi mult mai blânde decât în varianta declarată neconstituțională de către CCR, cea despre care Banca Mondială spunea că are un impact bugetar neglijabil.

Au fost 174 de voturi pentru, 81 împotrivă, 17 abţineri şi două refuzuri de a vota.  

Pentru ca legea să fie aplicată de la 1 ianuarie 2024, „instituțiile implicate” (MJ, MAI, MApN, Casa Națională de Pensii) trebuie să elaboreze și să adopte normele de aplicare în 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Legea prevede un mecanism de creștere a vârstei de pensionare și de calcul al pensiei în funcție de numărul de ani lucrați riguros fixate pe ani – un adevărat plan cu pași bine calculați, pe 40 de ani:

Potrivit legii, vârsta de pensionare a magistraților va crește la 60 de ani, progresiv, până în anul 2062 – adică peste 39 de ani. Pensia va fi stabilită luând în calcul veniturile din ultimele 48 de luni.
La celelalte categorii de pensionari speciali, vârsta minimă de pensionare va crește până în 2030, și abia din 2043 pensiile se vor calcula la numărul minim de ani în specialitate, adică 25 de ani.

(Citiți și: ”Document / Statul trebuie să stoarcă rapid 3 mld. euro din economie pentru a plăti creșterile retroactive de salarii din Justiție. Numai suplimentul înseamnă 2/3 din salariile din Educație”)

Alfred Simonis (PSD): Pensiile speciale ”vor fi mai puțin nesimțite”

Social-democratul Alfred Simonis, care a spus că „după intrarea în vigoare a acestei legi, vor fi mai puţin nesimţite aceste pensii”.

„E suficient? Răspunsul e nu, şi ăsta este adevărul. E uşor să tai complet pensiile speciale din România, aşa cum am făcut cu pensiile parlamentarilor. Astăzi, în plată, foştii parlamentari nu mai au pensii speciale”, a declarat la dezbateri Alfred Simonis, precizând că nu e uşor să tai toate pensiile speciale.

Politicianul este de părere că prin această lege se vor salva cele 2,8 miliarde de euro care depind Jalonul 2015 din PNRR:

„Cu această lege, care respectă, pe de o parte, şi deciziile CCR pentru că noi nu putem să hotărâm acum că îi omorâm pe toţi, tăiem totul. Mâine, legea va fi neconstituţională şi pe cale de consecinţă, pierdem 2,8 miliarde de euro. Nu asta este soluţia. Această lege respectă şi solicitările Comisiei Europene, şi deciziile CCR şi ne va face să luăm cei 2,8 miliarde de euro atât de necesari pentru România. E atât de simplu”.

Cătălin Drulă (USR): este cea mai sfidătoare formă de până acum a legii pensiilor speciale

Liderul USR Cătălin Drulă a declarat că deputații formațiunii votează împotrivă, pentru că nu elimină pensiile speciale şi că majoritatea şi-a bătut joc, fiind cea mai sfidătoare formă a proiectului de până acum. 

„Pensiile speciale sunt un cancer, care macină solidaritatea, dreptatea, echitatea din societate. Cifrele sunt ameţitoare pentru pensionarul de rând. Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului şi al PNL, antiliberalul Ciucă ia 18.000 de lei pensie specială pe lună.

Aţi avut o obligaţie în PNRR, să treceţi aceste pensii la cel mai firesc şi normal principiu din lume, cel am contributivităţii, la cât ai muncit, atât să primeşti, la fel cum primesc 95% din români. Şi v-aţi bătut joc, această ultimă formă a legii este cea mai sfidătoare de până acum”, a mai spus în plen liderul USR, care a adăugat că Exucitul „vrea să crească taxele pentru a plăti aceste pensii speciale care au ajuns la 13 miliarde de lei”.

Magistrații, derogări de la lege

Magistrații și personalul de specialitate juridică prevăzut în lege, pensia se stabilește în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în utlimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării, precizează legea.

Pensionare la 60 de ani începând din… 2062

Legea prevede un mecanism de creștere foarte treptată a vârstei de pensionare pentru magistrați ce va face ca judecătorii și procurorii să se pensioneze la 60 de ani abia în 2062:

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 21 alin (1) din aceeaşi lege, se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art.211 alin.(1) din Legea nr. 303/2022.

Conform calculelor, creșterea de la 47 de ani la 60 de ani, vârsta minimă de pensionare, se va produce, pe mecanismul de mai sus, abia în 39 de ani, adică 2062.

(Citește și: „Salariile magistraților în UE, față de salariul mediu: România și Italia – cei mai bine plătiți judecători. La polul opus, Germania„)

Când vor ajunge la vechime minimă de 25 de ani în specialitate ceilalți pensionari speciali – 2043

Cum cresc eșalonat numărul lunilor luate în calcul la stabilirea pensiilor speciale și vechimea minimă de pensionare:

• în cazul diplomaților, la 1 ianuarie se iau în calcul veniturile medii din ultimele 12 luni, urmând ca în ianuarie 2043 să se ajungă la media din ultimele 300 de luni, adică din toată activitatea minimă, de 25 de ani, care este cu 10 ani sub vârsta standard de pensionare pentru nespeciali. Vechimea minimă în specialitate va urca la 25 de ani până în anul 2034, adică în 10 ani
• aceleași creșteri graduale sunt prevăzute și pentru personalul civil navigant, auditorii publici externi (Curtea de Conturi) și pentru funcționarii parlamentari.

În cazul militarilor, polițiștilor, funcționarilor publici cu statut special din penitenciare (gardienii, subordonați MJ) și serviciile secrete, vârsta standard de pensionare va fi de 60 de ani în anul 2030, urmând ca în 2035 să ajungă la 65 de ani.

Vechimea minimă efectivă necesară rămâne de doar 25 de ani. Numărul lunilor luate în considerare la calcularea pensiei este de 12, la 1 ianuarie 2024, iar în ianuarie 2043 va fi de 300 de luni, adică abia atunci se vor lua în calcul toate veniturile obținute în vechimea minimă de 25 de ani de activitate pentru pensie militară întreagă.

(Citește și: ”Cristian Grosu / Țara ca o pradă: Prioritățile financiare ale Strukturii. Legiferarea peste capul Parlamentului”)

Alte prevederi din Legea pensiilor de serviciu, cum sunt numite oficial pensiile speciale

• de la data intrării în vigoare a legii, pensiile speciale (mai puțin pensiile magistrațiilor) nu mai pot depăși 100% din media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul a pensiei
• nu mai pot fi încasate două sau mai multe pensii speciale, precum în prezent, cei aflați în această situație fiind obligați să opteze pentru dreptul, cel mai avantajos, în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii
• pentru personalul diplomatic, pensia reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare, la care se adaugă 65% din media tzuturor indemnizațiilor și sporurilor permanente

(Citește și: „Două țări, două reforme ale pensiilor: Ce a vrut să evite Franța și ce nu vrea să evite România„)

Cât costă pensiile speciale

Anul aceste, suma virată de la buget spre pensiile speciale va urca spre 14 miliarde de lei.

Peste 12 miliarde vor fi pensiile militarilor (și polițiști, gardieni din penitenciare, lucrătorii din serviciile secrete), iar subvenția acordată de la bugetul de stat pentru pensiile specialilor plătiți prin Casa de Pensii (magistrați, personal navigant civil, personal diplomatic etc.) va fi de peste 1,5 miliarde.

Subvențiile acordate pentru pensiile decontate prin CNPP:

În total, statul acordă lunar peste 125 de milioane de lei subvenție lunară corespunzătoare părții din pensiile speciale ce depășesc sumele aferente contribuțiilor corespunzătoare veniturilor, în cazul pensiilor distribuite prin Casa publică de pensii.

Anual, aceste fonduri totalizează peste 1,5 miliarde de lei.

Cea mai mare subvenție este virată magistraților, cu o pensie lunară medie de 21.799 lei, din care 19.718 lei provin din taxele și impozitele populației care se pensionează la 63 – 65 de ani, după 35 de ani de activitate.

Ultima formulă de impozitare a pensiei subvenționate de la buget

CCR atrăgea atenția în decizia de neconstituționalitate că impozitarea pensiilor speciale nu poate avea caracter sancționator:

„Impozitarea nu poate avea un caracter sancționator, pentru că se ajunge practic la o regândire și o restructurare indirectă a înseși bazei de calcul a pensiei de serviciu, care, astfel cum s-a arătat, trebuie să reflecte o valoare cât mai apropiată de cuantumul indemnizației aferente funcției deținute la momentul la care s-a realizat pensionarea. Or, dacă baza de calcul este un element ce ține de însăși asigurarea independenței sistemului judiciar, nu este admisibilă reducerea indirectă a acesteia prin reglementarea unor impozite care în final conduc la o altă valoare a pensiei decât cea comparabilă cu indemnizația unei persoane aflate într-o funcție similară celei din care s-a realizat pensionarea.”

Modificarea aprobată marți în comisiile de speciallitate prevede că „pensiile de serviciu” vor fi impozitate în felul următor: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, fiind aplicată o cotă de impunere de 10%.

„Pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

     i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

    ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

   iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

c) pentru venitul lunar din pensii care are doar  componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

     i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

    ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

   iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”, conform amendamentului admis la proiectul de lege.Ț

****

(Citiți și: ”Document / Statul trebuie să stoarcă rapid 3 mld. euro din economie pentru a plăti creșterile retroactive de salarii din Justiție. Numai suplimentul înseamnă 2/3 din salariile din Educație”)

***