miercuri

12 iunie, 2024

2 octombrie, 2023

Marți, 26 septembrie, seara, guvernul Ciolacu trimite în economia privată torpila măsurilor fiscale, menite să aducă bani la Bugetul de stat.

Miercuri 27 septembrie, dimineață, s-a și găsit prioritatea cheltuirii surplusului de bani care se prezumă a ajunge la Buget: salariile și pensiile magistraților – crescute retroactiv. Crescute Nu prin lege, ci pe baza unei decizii judecătorești:

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) dă un ordin prin care crește așa numita valoare de referință sectorială de salarizare, de la 485 de lei la 605 lei (o creștere de 25%) – pentru toți judecătorii de toate felurile de instanțe precum și pentru asistenții judiciari. Data de aplicare – de la 31 decembrie 2021 încoace – adică retroactiv.
Zilele trecute, reprezentanți ai CSM și ai ÎCCJ s-au întâlnit pentru a cădea de acord asupra creșterii corespunzătoare și a pensiile speciale ale magistraților.


Ce s-a întâmplat de fapt: un consilier de probațiune (cei care monitorizează deținuții ieșiți din închisoare) a primit câștig de cauză din partea unui judecător din Dâmbovița, atunci când a cerut creșterea valorii de referință salariale în ceea ce-l privește. Judecătorul a decis creșterea la 605 lei începând cu 31 decembrie 2021 – ceea ce înseamnă că toată grila de salarizare din ”familia profesională” se aliniază.

Iar miercuri, 27 septembrie (a doua zi după ce creșterea fiscalității a fost asumată de guvern), grila s-a aliniat.

Acestea sunt datele certe – pentru că situația s-ar putea să fie și mai neagră pentru Buget: în zona justiției umblă un zvon ptrivit căruia ar mai exista o sentință la Vaslui – atentie, tot în cazul unui consilier de probațiune – care a obținut de la judecător o creștere a valorii de referință de la 485 la 804 lei. Când va ieși publică acea sentință, vom ști și cu cât va crește cheltuiala statului cu cei mai scumpi magistrați din Europa.

Dar problema nu sunt doar banii – deși numai Dumnezeu știe cât de greu se plătește în economia reală un salariu mediu (de 6,54 ori mai mic decât salariile medii ale magistraților):


Problema este că întregul grup al cetățenilor de rangul întâi – să-i spunem Struktura – legiferează peste capul Parlamentului, prin hotărâri judecătorești care au, se-nțelege, caracter de lege.

Cum a motivat Curtea Constituțională (CCR) respingerea readucerii pensiilor speciale în acord cu principiul contributivității și al bunului simț: ”e discriminare față de restul pensiilor” pentru că se referă doar la pensiile speciale, fără să observe că discriminarea e inversă: membrii Strukturii beneficiază de privilegii de discriminare pozitivă față de marea massă a cetățenilor de rangul 2,cu precădere a celor care muncesc în privat.

Se poate cineva opune deciziilor CCR? Nu, nici măcar Parlamentul, pentru că CCR e parte a Strukturii: membrii săi sunt numai aparent aleși de Parlament – chiar dacă numele lor vine trecut pe o adresă emisă de un partid sau altul:

altfel nu ar putea decide împotriva statului lor constituțional, care le cere să se rezume la a evalua constituționalitatea deciziilor legislative, și nu să judece ”pe fond” o speță: dar dacă CCR o face, de ce n-ar face-o un judecător în propriul beneficiu, având, până la urmă, același grad de inamovibilitate și putând să judece pe fond o speță?

Vorbim de Parlament? Păi atunci guvernul nici nu mai contează. Și chiar nu contează:

la finele lunii august, având în față necesitatea reformei pensiilor speciale pentru a nu bloca PNRR, și în spate intențiile care se configurau în Struktură, Ministrul Finanțelor a elaborat o Notă de Informare de 20 de pagini către structurile din Justiție, prin care atrăgeau atenția că, din 2008 încoace, nu mai puțin de 22.800 de litigii au declanșat Ministerul Justiției și Parchetul Gneral cu Finanțele – deciziile (pe care le judecau, nu-i așa, chiar reclamanții) soldându-se, în final, cu spulberarea pur și simplu a Cadrului Legislativ de salarizare în Justiție.

Câteva zile mai târziu, CSM răspundea public Ministerului Finanțelor:  doar 3,5% dintre litigiile totale de muncă au aparținut Justiției.
Ceea ce nu spune Struktura: aceste litigii nu s-au transformat niciodată în normă de salarizare în domeniul privat (asta ar mai fi lipsit) – Justiția a deschis procesele, pe care și le-a adjudecat ea singură, ca parte din proces.

Poate așa o fi și la alții? NU:

În urmă cu câteva luni, CursDeGuvernare publica o listă cu salariile medii ale magistraților din statele UE raportate la salariile medii pe economie din aceste state (Un LINK aici la salariile europene din Justiție):

România are cel mai mare raport – un salariu mediu în Justiție = 6,45 salarii medii pe economie – mai mult decât fosta ”campioană” Italia (la care raportul este de 6) – rămasă la salarizarea de pe când mafia își punea judecătorii , ca să nu-i plătească din banii ei. În Germania raportul este de 1,73, în Franța de 3,57… .

Desigur, în România beneficiile se adună cu nemiluita – ele cuprinzând toată gama de sporuri pentru atenuarea inconvenientelor vieții extrauterine: stres (adică responsabilitatea luată în serios), condiții vătămătoare, pensionare de tineri etc, etc.

Revenind la ”specialii” României, trebuie spus că Struktura ne zice nouă că trebuie strânsă cureaua bugetară, că taxele trebuie crescute în avantajul dezvoltării României, că pierdem fonduri UE dacă nu scădem deficitul, dar – prin aripa ei din administrație – ea e singura care Nu numai că Nu participă la efortul reechilibrării bugetare, dar e prima care, atunci când statul mai smulge niște bănuți din economia aflată deja în picaj, se repede să-i culeagă și pe ăia – dându-i în schimb…

Dându-i în schimb ce: poate bomba cu ceas care a ticăit vreme de 3 ani la Crevedia, sub ochii Strukturii – de la SRI la Poliția din comună –  până a terciunit viețile și avutul celor care le plătesc salariile și pensiile crescute la rapt – sau tinerii spulberați la Mangalia Nu de un june nebun și drogat, ci de polițiștii care i-au dat drumul după ce l-au prins cu droguri, pentru că drogurile sunt o afacere cu binecuvântare de la Struktură în orice colț din țara asta.

”Cu binecuvântare de la Struktură” – ascultați puțin aici:
” Liberarea condiţionată înainte de termen reprezintă o şansă şi, având în vedere şi vârsta acestuia de 28 de ani, de faptul că se vorbeşte despre o persoană fără antecedente penale, de aspectul că petentul a stat în detenţie în perioada cea mai frumoasă a vieţii sale, […] perioada de maximă înflorire, […] ”:
aceasta e decizia, din această vară, de eliberare din închisoare a fiului unui judecător, care a omorât o femeie beat fiind la volan.

Ei bine, pentru asta plătește mediul privat taxele crescute săptămâna trecută – pentru asta tot negociază guvernul la Bruxelles tot felul de privilegii cu speranța că vom putea depune, la un moment dat, cererea 3 de plată din PNRR, dar e greu de crezut că vor renunța, chiar dacă ar lua foc România: după cum sunt selectați oamenii vizibili ai Strukturii, cred că nici nu poate acționa altfel :

Există un mușchi al mandibulei umane – numit mușchiul maseter – responsabil cu forța mușcăturii, mușchi mai dezvoltat la primatele inferioare obișnuite să-și înfigă caninii în orice le iese în cale:

Peste vreo sută de ani, când scheletele domniilor lor vor fi mutate din cavourile de aur în cele de diamant, țestele lor descărnate vor ține între dinții crăpați un ciolan, la fel de descărnat; chiar dacă mușchiul maseter se va fi topit de mult, ciolanul nu va putea fi smuls din mandibula înțepenită.

Cine știe unde va fi atunci România și Bugetul ei…

*
PS: Cineva mă sună să-mi spună că Struktura își dă singură ce salarii, pensii sau beneficii vrea ea. Greșit: Struktura nu-și dă – că n-are de unde să dea, că nu produce nimic: Struktura își ia singură.

***

(Citiți și: ”Șamanii și vracii economiei: oamenii din spatele măsurilor fiscale”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

8 răspunsuri

  1. Referendum pentru modificarea Constituției și eliminarea statutului privilegiat al magistraților atât in privința salarizării cât și a pensiilor .
    Revenirea la prevederea constituțională prin care Parlamentul să poate invalida hotărâri ale CCR cu o majoritate de 2/3 .
    Puterea judecătorească a ieșit de sub controlul celorlalte puteri in stat. Trebuie să fie reechilibrat controlul reciproc.
    Nimeni mai presus de lege !

    P.S. Total de acord cu domnul Grosu .

  2. Se poate schimba Constitutia prin referendum pentru a stavili jaful produs de aceasta Struktura? E cam singura solutie care-mi vine-n minte!

  3. @Cristian Grosu
    Din capul locului, lumea e dezinformata, si daca asa stau lucrurile treaba e grava de tot. Cand aduci chestiunea la nivel de modificare a Constitutiei inseamna ca o pui pe toate posturile TV, pe toate site-urile, etc. Toate ambasadele straine vor trimite saptamanal informari despre Romania pe aceasta tema. Adica scoti gunoiul de sub pres. Poate chiar bagi niscaiva rahat in ventilator.
    Si la o adica, fara sa fiu jurist, refuz sa cred ca o gasca de cateva mii de oameni au capturat o tara si pot dispune de bugetul acesteia dupa bunul plac.

  4. ” struktura” e in realitate o dictatura .
    Mai blândă, mai pe ascunse, dar tot aia e.
    Cindva a fost un referendum pentru redus numărul de parlamentari. Câștigat oficial de norod.
    Struktura a făcut ceva cu bolta pe votul românilor.
    Și de atunci încoace, orica partid, oricare politician, a uitat voit de acel referendum.
    Marionete politice.
    In Republica bananiera (și eșuată) contează „esențialii ” care sunt parte integranta a strukturii.
    PS.
    Un tovarăș dorea la sfârșitul anului 1989 și începutul 1990, o „democrație originala”.
    A reușit la perfectie.

  5. Cine controlează Puterea Judecătorească ? Echilibrul puterilor in stat nu există ! Constituția trebuie modificată . Pe de altă parte ca măsură efectivă , pentru revenirea la normalitate , se impune ABROGAREA tuturor legilor care acordă facilități , beneficii , tratament diferențiat față de majoritatea cetățenilor, cu efect in domeniul economic – financiar .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

8 răspunsuri

  1. Referendum pentru modificarea Constituției și eliminarea statutului privilegiat al magistraților atât in privința salarizării cât și a pensiilor .
    Revenirea la prevederea constituțională prin care Parlamentul să poate invalida hotărâri ale CCR cu o majoritate de 2/3 .
    Puterea judecătorească a ieșit de sub controlul celorlalte puteri in stat. Trebuie să fie reechilibrat controlul reciproc.
    Nimeni mai presus de lege !

    P.S. Total de acord cu domnul Grosu .

  2. Se poate schimba Constitutia prin referendum pentru a stavili jaful produs de aceasta Struktura? E cam singura solutie care-mi vine-n minte!

  3. @Cristian Grosu
    Din capul locului, lumea e dezinformata, si daca asa stau lucrurile treaba e grava de tot. Cand aduci chestiunea la nivel de modificare a Constitutiei inseamna ca o pui pe toate posturile TV, pe toate site-urile, etc. Toate ambasadele straine vor trimite saptamanal informari despre Romania pe aceasta tema. Adica scoti gunoiul de sub pres. Poate chiar bagi niscaiva rahat in ventilator.
    Si la o adica, fara sa fiu jurist, refuz sa cred ca o gasca de cateva mii de oameni au capturat o tara si pot dispune de bugetul acesteia dupa bunul plac.

  4. ” struktura” e in realitate o dictatura .
    Mai blândă, mai pe ascunse, dar tot aia e.
    Cindva a fost un referendum pentru redus numărul de parlamentari. Câștigat oficial de norod.
    Struktura a făcut ceva cu bolta pe votul românilor.
    Și de atunci încoace, orica partid, oricare politician, a uitat voit de acel referendum.
    Marionete politice.
    In Republica bananiera (și eșuată) contează „esențialii ” care sunt parte integranta a strukturii.
    PS.
    Un tovarăș dorea la sfârșitul anului 1989 și începutul 1990, o „democrație originala”.
    A reușit la perfectie.

  5. Cine controlează Puterea Judecătorească ? Echilibrul puterilor in stat nu există ! Constituția trebuie modificată . Pe de altă parte ca măsură efectivă , pentru revenirea la normalitate , se impune ABROGAREA tuturor legilor care acordă facilități , beneficii , tratament diferențiat față de majoritatea cetățenilor, cu efect in domeniul economic – financiar .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: